Participantilor bilinguali le-au fost date liste care contineau cuvinte atat in engleza, dar si in spaniola. In listele respective, cuvintele erau repetate in aceeasi limba (repetitie in interiorul limbii) sau urmate de traducerea lor in cealalta limba (repetitie dintre limbi). Distanta, mai exact numarul de cuvinte care intervin intre cuvantul respectiv si repetitia sa, a variat sistematic. Rezultatele arata ca probabilitatea aducerii aminte este o functie sistematica a distantei, tipului de repetitie si interactia dintre acestea. Cu cat distanta este mai mare, cu atat creste probabilitatea aducerii aminte. Repetitiile dintre limbi produc o aducere aminte mai buna, decat cele in interiorul unei limbi. Acest avantaj apare cand distantele scurte si dispare la distantele mai lungi. Aceste efecte pot fi comparate cu o imagine a memoriei de scurta durata si a felului in care fiecare cuvant este prezentat in ea.
Deci asta imi aminteste de toate studiile pe care trebuie sa le invat eu pentru facultate. -_- Numai ca sunt in olandeza. -_-
Pe scurt, daca vrei sa inveti ceva inainte de un test, este bine sa inveti vocabularul cu traduceri in mai multe limbi, pentru ca vor ramane mai mult timp in memoria de scurta durata. Se pare totusi, ca acest tip de invatare nu este durabil, avand in vedere ca dispare la distante mai lungi.
Frate,despre ce e vorba in textul asta?
Stau de o ora sa-l traduc si nu inteleg la ce se refera.
Eu nu inteleg cateva prpoziti atat, e despre cum sa inveti o limba straina, e vb despre un studiu
Eu cam singurele cuvinte ce nu stiu sa le traduc sunt "higher recall overall".
Ce propozitii nu intelegi?
Isi recomand easy dutch din magazinul aps
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.funeasylearn.dutch
apropo intelegi limba germana?
Nu, nu spune nimic despre cum sa le retii pe termen lung. Cel putin nu in textul asta.
Mersi pentru aplicatie, dar cred ca am trecut deja de nivelul asta. Totusi daca ai vreo aplicatie care sa explice texte academice, precum asta, o voi primi cu placere.
Si da, inteleg germana, dar foarte putin. Cred ca as fi ceva gen A1, in germana.
La fel ca orice alt animal. Au caninii mai puternici decat oamenii si decat ierbivorele. Carnea contine proteine, lipide, minerale si vitamine. La oameni proteinele incep sa fie digerate in stomac cu ajutorul pepsinei (o enzima) care distrug proteinele in amino acizi, partile care compun lanturi de petide, iar lanturile de peptide formeaza proteine. Absorbtia lor are loc in intestinul subtire cu cateva enzime produse de pancreas precum tripsin, chymotrypsin, carboxypeptidase si enzimele produse de intestinul subtire.
Lipidele sunt acoperite de bila si apoi sunt digerate de enzimele pancreatice si sintestinale. Produsul lor se transforma in acizi grasi si monogliceride care sunt dizolvate in miscele, picaturi mici de bila si lecitina care vor acoperi acizii grasi si monogliceridele si le transporta pana in celulele mucoase are intestinului subtire. In aceste celule acizii grasi si monogliceridele sunt recombinate in trigliceride care sunt acoperite cu proteine pentru a putea forma picaturi solubile in apa. Acestea se numesc chylomicrons si sunt eliberate in lactealele microvililor din intestinul subtire si asa ajung in sistemul limfatic pentru ca sunt prea mari sa fie absorbite de capilare. Vor calatori in sistemul limfatic pana cand ajung in venele mai mari de langa inima.
Cat despre minerale, ca si vitamine, pot fi solubile in apa sau nu. Cele care nu sunt solubile urmaresc aceeasi traiectorie ca si lipidele, cele solubile in apa sunt absorbite prin difuzie la nivelul porilor sau a canalelor fie sunt absorbite prin transport activ. Mineralele sunt ioni, deci nu au cum sa fie grase, precum lipidele, deci sunt transportate activ, folosind energie, fie sunt absorbite prin canale sau pori specifici.
Asta este procesul la oameni, pe scurt. Nu am studiat metabolismul animalelor. Insa, in principiu, majoritatea mamiferelor au un metabolism asemanator. Mai ales daca este vorba de un animal omnivor si unul carnivor. Cu cele complet erbivore exista o diferenta mai mare. Sper ca am folosit toti termenii corect, dar cum nu am avut cursurile in romana, nu stiu daca am tradus toti termenii corect si nu am timp momentan sa ma uit dupa traducerile din romana.
Mai mult ma interesaza daca tot glocoza e benzina creierului sa spun asa si la carnivore ca la noi, practic carbohidtrati sunt pruncipala energie fur ca vb de carnivore sau ierbivore ceea ce e cool apropo carnivorele sunt oare in cestoza mereu? Cica ursi nu sunt desi consuma multa grasimi, e vb despre mitul carbo sunt rai uni asa spun dar nu e adevarat
Da. Scade nivelul zaharului din sange prin promovarea absorbtiei glucozei de celulele ficatului si a testului gras. De asemenea promoveaza transformarea glucozei in glicogen in ficat, gligocen si proteine in muschi si grasimi in tesutul adipos. Prin urmare, daca ai mai mult zahar decat consumi, mai mult va fi depozitat.
Daca mananci 200 de grame de ciocolata, vezi pe pachet cati carbohidrati/glucide si cate grasimi are. Intr-o zi in care vei sta la calculator fara nicio activitate fizica, 90% daca nu mai mult, din acele glucide si din acele grasimi se vor depozita in celulele grase din corpul tau.
Toti carbohidratii devin grasimi daca nu sunt folositi pentru energie.
mODIN întreabă: