CONCURS: Care e cea mai draga amintire a ta legata de inceputul scolii?

"Pe Pamant tot ce exista are nevoie din cand in cand sa planga!"Eram speriata, dar in acelasi timp incantata.Ma gandem la clipele care vor urma, la libertate, la viata, la pasiune.Nu mai stiam unde sunt si ma coplesisera emotiile. Ochii mei scaldati in visare vedeau un ocean de melancolie..Lacrimile calde imi vindecau suferinta, iar privirile dascalilor ma trimiteau intr-o alta lumea, o lume a inocentei.Clasa a-IX-a imi aratase o poteca plina de intelepciune, o poteca spre necunoscut..Asteptasem atat de mult clpa aceasta incat sufletul meu nu stia cum sa mai reactioneze.In loc sa gasesc un refugiu, un loc plin de prieteni, de oameni importanti si pasionati, la fel ca mine, am gasit altceva.Prima mea zi de liceu s-a transformat intr-o prezentare de moda, cu priviri stresante si cicalitoare, cu sclipiri de moment si vorbe aruncate.Era ciudat, asteptasem cu nerabdare acele clipe, dar acum le regretam.Ma aflam in mijlocul atator tineri care ma priveau cu dispret si nepasare.Simteam ca imi dispare ratiunea, simteam ca viata devine altfel.Ma invinovateam ca mi-am parasit calduroasa mea scoala de la tara cu oameni minunati care ma iubeau.Asteptam...Asteptam acel strigat de fericire, acel zambet, asteptam acei prieteni la care ma gandisem toata vacanta.Prima zi de liceu a fost una straina, a fost cosmar, dar totusi n-o regret.Trecerea ireversibila a timpului a creat in jurul meu un univers magic care ma protejeza.De fiecare data cand deschid portile trecutului chipul meu devine melancolic, dar acum ma simt minunat alaturi de oamenii de aici.Cu toate ca liceul parea o lumea fara zambete, astazi nu-mi pot stapani bucuria atunci cand sunt in preajma liceenilor mei...