Credeti ca rasismul ce a luat amploare prin secolul al XIX-lea și al XX-lea are legatura cu frica opiniei publice de atunci si ca lucrurile au inceput sa se schimbe odata cu miscarea anti-rasista de azi?
Cei din domeniul psihologic marturisesc ca fricile te pot tine in ignoranta multa vreme.

Probabil.

Nu cred, nu are nici o legătură. Cei care sunt rasiști nu se tem de opinia publică ci de ce e diferit. După părerea mea, rasiștii sunt persoane care, toată viața lor de până acum, au stat doar în grupul lor și au interacționat doar cu persoane de aceeași rasă. Când văd pe cineva diferit, pe cineva altfel îl ostracizează din start pentru că nu e ca ei, mentalitate de școală gimnazială. Și la școală, când vine un copil cu o deficiență să zicem, e automat considerat diferit, ostracizat, ignorat și considerat inferior doar pentru că e diferit.

În prezent nu există rasism în lumea civilizată, nicio țară nu are legi care să diferențieze drepturile cetățenilor în funcție de rasă.

La nivelul individului, rasismul este natural și ține de temperamentul înnăscut. Însă este doar o componentă a aversiunii față de străini. Un om din aceeași rasă poate fi antipatic la simpla vedere, dar dacă e de rasă diferită apare imediat acuzația de rasism din partea activiștilor.

Isteria actuală împotriva rasismulului ține de feminizarea societății occidentale. În medie, femeile sunt mai interesate de străini, atitudinea asta e cât se poate de naturală și e de când lumea, în timp ce bărbații trebuie să împiedice accesul străinilor la femeile lor, că doar n-or să le ofere cadou străinilor și apoi să crească copiii altora.

Cea mai recentă aberație constă în ideea că numai albii ar fi rasiști. Japonezii și negrii sunt cât se poate de rasiști și ei. În zilele noastre, rasismul e folosit ca pretext de activiști care luptă pentru putere politică. Interesant e că asemenea activiști n-au nicio problemă să fie antisemiți ei înșiși, dar îi acuză pe alții de rasism

In trecut nu se facea asa valva in ce priveste rasismul si, de aceea, opinia publica se rezuma la cercurile noastre de prieteni.
Puteau fi cercuri rasiste, sau non-rasiste, insa este cunoscut ca majoritatea erau rasiste.
Cunosc destui oameni, printre care si eu, care au fost rasisti in bula lor pana ce ea s-a spart de opinia publica din ziua de azi.

Nu exista rasism? Hai sa fim seriosi! Faptul ca nu e legiferat nu il face sa nu existe.

Tu te culci cu un negru doar ca să demonstrezi că nu ești rasist?!

Rasismul e o acuzație la modă, tot felul de tălâmbi care n-au realizat nimic în viața lor, iau rasismul în gură de dimineața până seara, ca să demonstreze ce buni și ce frumoși sunt ei.

Știi că în Statele Unite până și pacienții negri refuză să meargă la medicii negri? Asta înseamnă rasism? Nu, asta înseamnă că pacienții sunt convinși că acei medici n-au luat examenele pe bune, le-au luat pe baza culorii pielii.

Eu consider ca rasismul are cauze multiple, de la temperament, lipsa educatiei pana la frica de opinia publica.
Ieri eram unul dintre rasisti, si azi unul care protesteaza pentru asa ceva.
Ce m-a schimbat?
Anvergura protestelor in masa si educatia primita in urma ei.
Daca de frica opiniei publice m-am schimbat, atunci tot din cauza ei am si devenit rasist.
Cat despre temperament rau innascut, e adevarat, la urma urmei suntem niste animale, dar prin educatie si ce mai crede unul si altul ne schimbam temperamentul.

Nu are nici o legatura cu frica opiniei publice, rasismul e o viziune a oamenilor f rai si atat, care cred ca doar ei au voie sa existe.

Asta crezi tu fiindca iti e frica sa contrazici opinia publica, si mai exact definitia rasismului acceptata unanim,
dar in realitate lucrurile nu stau chiar asa.
Eu am trait asta pe pielea mea si stiu mai bine de ce rasismul are legatura cu ce s-a acumulat de-alungul vietii.
In cercul meu de oameni, de exemplu, se auzeau vorbe rele, precum:
"Ala e gay, e vai de mortii lui"
Sau "E tigan, astia ne fac de rusine prin strainatea"
S.a.m.d.
Rautatea mea pentru ei s-a acumulat datorita acestor pareri generale, dar in realitate orice padure are si uscaciuni.
Rautatea omului este semn de lipsa de educatie si de lipsa unui anturaj bun.
Eu asa cred.
La fel, nu vei intalni multi religiosi care sa nu aiba nimic cu LGBT, asta deoarece parerea biblica îi distrage de la asta.
Deci inca o dovada ca tinem la opinia publica.

Te ocupi cu activismul politic și ar trebui să-ți fie rușine. Erai pe naiba unul dintre rasiști, asta e strategie tipică de propagandă, încerci să faci pe păcătosul care s-a pocăit. E doar o altă religie neomarxismul tău și ai toate comportamentele aferente religiosului tipic.

Până la cauzele rasismului, fă un efort și definește rasismul. "Anvergura protestelor în masă" e apă de ploaie, oamenii decenți au de crescut copii și nu se țin de proteste "în masă".

De exemplu, dacă politiciana română X e grasă cât o bivoliță și înfiorător de proastă, poți să spui liniștit despre ea orice. Dacă politiciana britanică Y e la fel de grasă și la fel de proastă, n-ai voie să spui nimic despre ea fiindcă e și neagră și ești acuzat imediat de rasism.

În State ai avut timp de 8 ani președinte negru, iar în prezent ai vicepreședinte. Ce vrei mai mult de-atât, să fie obligatoriu președinte negru și în România?

Raspunsul meu pentru Mosotti e valabil si pentru tine.
Daca nu vrei sa depui un minim efort de a intelege un om, nu esti obligat sa depui, insa daca preferi mai usor sa acuzi un om fara sa stii mai nimic despre el, atunci trebuie sa recunosc ca asa s-a nascut rasismul.
Cum definesc eu rasismul?
A nu intelege un om sau, mai bine zis, a nu incerca sa il intelegi.
Si asta vine tot pe fond de frica si mai exact frica de necunoscut.

Ești activist și ai limbaj tipic de activist, pentru mine ai trecut în categoria gunoaie.

Hai, acum spune că tu de fapt ești negru!
Nu ți se pare că plângi la mormânt străin?

Si pentru mine ai trecut la categoria gunoaie, mai precis la blacklist, acolo unde doar rasistii locuiesc.

Eu nu tin cont de nici o opinie publica, eu gandesc cu capul meu sa vad ce e bine si ce e rau.

Asta e bine pentru ca majoritatea tin, iar cei care nu tin sunt de fapt cei care mai gandesc inainte de toate.
Crezi ca miscarea anti-rasista a aparut peste noapte?
Daca aparea se gaseau multi impotrivitori, dar ea s-a nascut in urma unor sesizari, in special facute de artisti deoarece acestia detin cea mai mare putere de influentare.

Normal ca nu a aparut peste noapte.

Daca opinia publica influenteaza(daca nu ar influenta nu s-ar mai face sesizari, nu m-as schimba eu rasistul in urma ei), atunci de ce nu acceptam ca si rasismul a fost influentat tot de ea?
Oricum, imi sustin in continuare punctul de vedere, chiar daca nu e batut in cui, si acela ca, rautatea omului este semn de lipsa de educatie si de lipsa unui anturaj bun.

Totul a pornit de la niste smecheri rasisti, si prin opinia publica au propagat-o, asta clar.

Deci eu am fost un smecher rasist?
Sau vrei sa zici ca acestia care au inceput miscarea anti-rasista erau de fapt niste rasisti?

Smecheri adica bogatasii care conduc lumea, nu tu.

Aia care au inceput miscare anti-rasista erau nerasisti, altfel nu o mai incepeau!

A, am inteles.
Dar intotdeauna a fost asa.
Sa stii ca daca stau sa ma gandesc, acelasi lucru s-a intamplat si in regimul lui Hitler.
Pe atunci, tinerii studioşi din universităţile germane au devenit nu doar ţintă, ci chiar unealtă a propagandei naziste, fiind folositi pentru a ademeni poporul in ce priveste convingerile noului conducator.
De ce au urmat germanii pânã la capãt poruncile lui Hitler?
Se vorbea si de rezistenta germana, care se opunea in mod activ lui Adolf Hitler, insa aceasta era formata doar din grupuri mici si nu avea nicio putere.
La fel cum nu am eu cand imi impartasesc cateodata opiniile.

Cred că nu.

Germanii au urmat de prosti poruncile lui Hitler.

Frica în momente de criză te împiedică să gândești rațional.
https://alymedia.com/frica-in-momente-de-criza/

Iti recomand cu toata caldura sa citesti si acest articol: https://alymedia.com/frica-in-momente-de-criza/
Te ajuta sa intelegi mai bine de ce fricile sunt pacatoase.

Ete na, daca esti baiat destept, gandesti rational tocmai in frica ca sa rezolvi problema ca lumea, ca necesita o atentia mai mare acea problema care te infricoseaza, daca ai frica aiurea, te zapacesti si chiar ca nu mai rezolvi nimic, in caz ca problema s-ar putea rezolva.

Aia generalizeaza, nu se poate generaliza, nu toti sunt asa.

Am toate motivele sa cred ca atunci cand intervine frica creierul intra in alerta si esti mai putin Zen.
Nu poti, nu poti gandi la capacitatea maxima cand casa sta sa cada pe tine.
Nu poti gandi cand altul doar te injura, si chiar daca ai face-o nu ai avea cum, ca te-ar suprasolicita prostul!
Nu poti gandi cand stomacul cere.
Mai sunt si alte frici, mai subtile, acestea fiind si cele cele mai nocive pentru om, si sunt cele care provin din frageda copilarie.
Sunt părinti diabolici care fac din copiii lor niste monstrii, se intampla si in cadrul terorismului, unde copiii devin marionete atunci cand sunt abuzati mental si emotional.
In copilaria mea, de exemplu, am fost invatat ca ateii sunt cei mai rai oameni, ca nu gasesti un om bun, ca toti sunt la fel de rai, mincinosi, batjocoritori la adresa lui Dumnezeu, astfel ca eram spalat pe creier.
La inceput a fost frica de ei, dupa care ura pentru ei in scurt timp.
Asa ca eu neavand contact cu ateii, nevrand sa am contact cu ei, si ma refer sa vorbesc cu unul, sa imi petrec timpul cu unul, nu puteam sa ma eliberez de prejudecati.
Dar am intalnit unul, doi, trei atei sub acoperire, de treabă oamenii, si mi-am dat seama ca gresesc urandui pe toti la gramada.
Cand FRICA X s-a instalat, dupa ea s-a instalat si URA pentru acel X, tine minte asta.
De ce haterii devin fani pe urma?
Ti-ai pus intrebarea asta?

„Frica este calea către partea întunecată, frica duce la manie, furia duce la ură, ura duce la suferință." - Maestrul Yoda

Deci Dr. Nakia Gordon, profesor de psihologie si tot nu l-a inteles pe Yoda, caci zice in urmatorul articol https://www.discovermagazine.com/......ologically ca, citez: "Frica nu duce la manie"

In unele cazuri da, cand ai o frica nu mai gandesti clar insa poti gandi doar cu privire la obiectul fricii ca sa rezolvi problema, s-ar putea sa nu mai gandesti in rest.

Aaa, pai da, cand ai frica de ceva, apare ura pe acel ceva, ca-ti face rau.

Nu stiu de ce haterii devin fani apoi.

La manie frica nu duce, ala zice aiurea.

Mania e un tonus exagerat de bun, esti superfericit, binedispus, ai energie peste normal, nu prea dormi noaptea, lucru care nu se intampla la frica unde e pe dos, te simti rau, esti crispat, te infricoseaza.

Bine ca exista si manie unde ai doar iritare, insa nu frica. Tulburarea bipolara duce la manie sau hipomanie.

Furia duce la ura si suferinta, asta e corect.