Depinde acum si de nivelul de inteligenta al unui om, daca e un om inteligent,, invata din greseli, iar data viitoare profita de asta si va avea de castigat, dar daca e un om batut in cap, va comite si a 2-a oara, si a 3-a si tot asa, si va invata doar sa tot repete greseli.
Parerea mea despre schimbarea unui om consta in nivelul de inteligenta al fiecaruia, e selectiva toata treaba.
Oh genul de intrebare pe care am avut-o la bac la filozofie, deci trebuie teza, antiteza si sinteza
Da, plecand de la premiza ca esti dispus sa dai a doua sansa, fiecare individ inevitabil va face o greseala, de dragul imperfectiunii si a revansei ar trebuie acordata o a doua sansa pentru rezultat. Ar putea fi folosit proverbul/argumentul '' a gresi e omeneste'' ceea ce este adevarat pentru ca toti, constant, invatam.
Nu, ca si zicala ''nu este o greseala pana nu esti prins'', asa zisa schimbare poate fi o simpla scuza pentru prelungirea profitului. Proverbul/argumentul '' a gresi e omeneste'' nu este valid pentru ca actiunea a fost intentionata.
''Lupul isi schimba parul dar naravul ba'' Cutit cu doua taisuri, cert este ca greseala a fost facuta.
Sunt oameni care pur si simplu vorbesc fara rost si oameni care vorbesc adevarul.
Pe unii ii cred, pe altii nu.
Depinde daca acele greseli la afectat pe el da cred ca a invatat si nu le va mai face dar daca acele greseli la afectat pe altul le va repeta sigur.Credca e evident de ce
Este intrebare prea generalizata. Unii se schimba, altii raman aceleasi gunoaie.
Depinde acum si de nivelul de inteligenta al unui om,daca greseala e de nivel emotional ce legatura are inteligenta cu mintea emotionala? vorbim de o reprimare rationala care duce la depresie intr-un final,parerea mea nu depinde de nivelul de inteligenta si de acceptarea ta ca fiinta, sa isi accepti E ul tau interior, si oamenii inteligenti fac greseli mereu, pentru ca reprima partea emotionala, cei mai bogati oamenii au facut afaceri folosind latura emotionala de manipulare, prin hipnoza se pot rezolva multe si prin a vorbi cu tine insati nu prin reprimare
Nu ma refer la raspuns man,el este foarte bun si ai meritat fundita,noi oamenii asa invatam de mici sa ne bazam pe mintea rationala, o parere nu este o greseala, nu e vorba de pareri, fiecare are dreptul sa se exprima liber, Credeți în schimbările oamenilor care spun că au învățat din greșeli?
sa spunem ca eu am iubit o fata si acum reprim orice nevoie emotionala prin ratiune, e asta e o greseala sau un lucru inteligent? tu daca ai suferit din iubire acum numai vei iubi niciodata?
Credeți în schimbările oamenilor care spun că au învățat din greșeli?
nu,nu cred,omul se minte dar nu se schimba,omul este intr-un proces continu de negare,acceptare,reprimare, de asta spun ca de mici purtam masti,vrem sa parem ceea ce alti ne vor dar noi tot noi ramanen, poate ca daca esti timid devi mai vorbaret cu timpul se poate asta,dar baza ramane cam la fel, reprimarea emotionala nu este o greseala,daca ai iubit o fata nu e o greseala sa iubesti din nou,sa fumezei,bei,sa bagi banii in aparate sunt greseli mari care se pot infrunta prin ratiune,logica dar tot latura emotionala le reprima,frica centrul frici poate opri multe vicii, in fapt omul nu isi repeta greseala cand are de a face cu ceva serios, uni isi pierd casa si tot alcoolici raman dar cand afli ca ai cancer la ficat ceva se schimba, frica este un prieten dar si un dusman dar si ratiunea, inteligenta nu inseamna mereu ratiune sa nu le confundam, poti fi inteligent si sa crezi in astrologie
Eu consider ca iubirea nu este niciodata o greseala, sa-ti zic de ce, pe moment cand sentimentele sunt puternice,, nu te gandesti deloc la consecinte, viata ta parca e roz indiferent de ce probleme ai avea, cam asta e dragostea, de multe ori te amageste, te face sa suferi, dar nu am considerat niciodata ca a iubi este o greseala in viata noastra,, e ceva benefic, ceva frumos.
Nu eu decid daca voi iubi in continuare sau nu, sunt mecanismele din corpul meu, nu eu decid de cine sa-mi placa si tot asa.
Uite un raspuns interesant de pe un site
Din experienta proprie consider ca ‘descarcarea’ furiei nu reprezinta o solutie, asa cum nici inhibarea ei si aruncarea in inconstient nu e o solutie. Eu sunt o persoana introvertita si foarte timida si, din acest motiv, ori de cate ori furia aparea o lasam sa ma consume pe interior, generandu-mi suferinta care apoi ma mistuia timp indelungat. Acum am reusit ca in momentele de furie sa nu izbucnesc, dar nici sa nu las furia sa ma devoreze, ci o tin sub control. Este un proces foarte dificil, insa am reusit sa constientizez furia si, in loc sa o manifest, imi folosesc ratiunea pentru a-mi da seama ce anume a declansat acea furie. Aceasta analiza ma ajuta sa constientizez ca nu e decat o stare de furie, naturala si trecatoare. Tinand-o sub control, furia incepe sa se retraga putin cate putin prin constientizarea si controlul ei. Nu stiu daca metoda pe care o folosesc este corecta, dar pentru mine este cea mai folositoare pana acum.
https://opriviresceptica.wordpress.com/......catharsis/
Asta cu furia e cu dus si intors, pe moment daca o tii in tine te devoreaza pe timp indelungat, se manifesta cronic, devine o suferinta, daca o descarci in momentul ala poate sa iasa urat, cea mai buna solutie este sa o rezolvi prin ratiune, iar intensitatea furiei este cu mult mai mica fata de vulcanul care se pregatea sa erupa.
Corect,dar se credea ca prin anumite metode te poti elibera de stres dar e mai mai mult mit https://opriviresceptica.wordpress.com/......catharsis/
Ce-ar fi mai bine să facem?
Dacă nu avem un meci de Call of Duty sau de box ar fi mai bine să nu fim nervoși. Bushman (cel cu experimentele) sugerează să ne amânăm răspunsul, să încercăm să ne relaxăm sau, pentru că uneori e greu să facem asta, să găsim activități care ne distrag atenția de la lucruri agresive. Chiar și distragerea atenției e uneori grea, dar cel mai important e să nu facem în mod intenționat lucruri care ne mențin nervoși.
Studiile sugerează că furia poate fi de ajutor dacă o exprimăm într-un mod constructiv încercând să ajungem la sursa ei.10 De exemplu, dacă m-a enervat prietena că tot întârzie, n-o să rezolv problema începând să urlu la ea, ba chiar o să înrăutățesc situația. Cel mai bine ar fi ca în mod calm dar cu încredere să îmi exprim nemulțumirea („Îmi dau seama că probabil nu faci asta intenționat, dar când întârzii devin supărat.").
Concluzii
Am văzut că în cultura populară este înfiptă adânc ideea că trebuie să ne descărcăm când suntem nervoși. Am văzut că această idee provine doar din presupuneri, iar când ne uităm la experimentele făcute, lucrurile par să stea exact invers. Pe scurt, ce înseamnă aceste experimente: luăm oameni la întâmplare, îi enervăm, îi punem întâmplător în două grupuri, pe unii îi punem să se „descarce", iar pe ceilalți să stea liniștiți. La sfârșit observăm că cei care s-au descărcat sunt încă nervoși (poate chiar mai nervoși decât înainte să se descarce), iar celor care au stat liniștiți le-a cam trecut supărarea. Observând aceste lucruri nu putem ajunge decât la concluzia că metafora oalei sub presiune este greșită și că mult mai potrivită ar fi metafora focului: cu cât ne enervăm mai mult sau ne comportăm agresiv, cu atât devenim mai nervoși și mai agresivi, pentru că „punem paie pe foc". În concluzie, efectul de catharsis este…
Creierul uman a evoluat ca vanator si culegator, intre anul 1 milion si 10000 omul era vanator si culegator, creierul omului nu sa schimba deloc in ultimi 10 mii de anii,descoperirile de azi le au facut geniile speciei umane, noi majoritatea avem ca baza gandirea emotionala, de asta si gresim, avem vicii, pentru ca vrem sa compensam viata aia, tu uiti la fotbal ca la o echipa de vanatori in cautarea unei prazi bune, la fiecare victorie te simti cum se simteau stramosi nostri cand vanam ceva cand pierde echipa e ca cand nu nu am fi vanat nimic
unoarecare2 întreabă: