Relatiile sunt complicate. Relatia potrivita, cu un om cu care esti compatibil, te implineste, sufleteste, mintal si fizic, iti da o senzatie de apartenenta si te face fericit. Pe de alta parte, o relatie nepotrivita, cu un om cu care nu esti compatibil, sau intr-un moment nepotrivit, te poate face foarte nefericit. Cred cu adevarat ca pentru fiecare om este mai bine sa aiba o familie, un partener de viata, o relatie bazata pe respect, incredere si dragoste, copii.
Fata de partenr/a nu ai obligatii speciale. Trebuie doar sa il/o pui pe primul loc. Trebuie sa il respecti, sa ai incredere neconditionata si nelimitata, sa il ajuti neconditionat si nelimitat la nevoie. Intr-o relatie normala, se va ajunge laun echilibru, fiecare se va gandi mai ales la binele partenerului si mai putin la binele sau si asa se va atinge echilibrul. daca insa unul este egoist sau prost, se poate ajunge la nefericire.
In general, in relatiile bune, exista egalitate. Cel cu personalitatea mai puternica poate domina usor, dar isi va infrana mereu tendinta si va pastra echilibrul.
In dragostea adevarat nimeni nu domina, cedezi din placere si dragoste pentru paerul/partnera ta, face compromisui fara sa astepti nimic in schimb, pur si simplu iti etse drag sa faci asta, sa vezi ca o faci pe ea fericita, asta te umple si pe tine de fericire bineteles, o armonie in cuplu, o senzatie de satisfactie imensa, de bucurie interioara, simti ca plutesti, ca esti pe deplin fericit.
Măi, nu râde! Lasa băiatul in pace! Vrea si el sa știe. Se documentează.
E patetic.
De ce nu ai vrea să ai o relație?
Ai obligații dar pe care le respecți oricum dacă iubești, adică nu e ceva ce faci cu sila, sunt lucruri pe care le faci din dragoste.
Depinde de relație. Dominantă trebuie să fie cea mai bună soluție și cel mai bun numitor comun. În rest în jocurile perverse oricine poate fi. Din păcate nu apucasem să ajung și acolo.
Pentru mine da, viața mea se schimbase odată cu acea relație, a existat cineva care să mă aprecieze pentru ceea ce sunt și să mă facă să mă accept și eu așa cum sunt, mi-am sporit încrederea, am fost mult mai fericit. Faptul că m-am acceptat așa cum sunt a rămas și acum, mă consider mai puternic ca înainte. A fost poate cea mai frumoasă perioadă. Nu m-am mai simțit singur, am experimentat lucruri foarte frumoase. Însă pe lângă ce a fost frumos pot zice că a fost și mult stres și nervi. Depinde și de persoana cu care ești și de modul în care o să fiți încăpățânați sau nu sau de înțelegere, de fapte care trebuie să vină din ambele părți, nu doar din una, de deschidere etc. Adică ceea ce vreau să spun e că poți avea o relație care poate fi atât urâtă cât și frumoasă, atât sinceră cât și mincinoasă etc. Trebuie doar să găsești acea persoană cu care să fii compatibil și să existe iubire reciprocă și deschidere și sinceritate + maturitate.
Daca relatiile nu sunt de tine, e mai bine sa stai deoparte, pentru ca altfel doar o sa suferi. Lasa, sunt destui iubareti pe lumea asta oricum, chiar prea multi. Uita-te cum creste populatia planetei. Din ce cauza crezi? Prea multi oameni nu sunt in stare sa-si controleze instinctele primare.
Am avut ocazia asta in trecut, si am participat. Probabil ca as face la fel si-n viitor. Ideea e ca nu sunt obsedat sa-mi caut o iubita, sa fiu intr-o relatie. Trec ani de zile fara sa-mi doresc asa ceva. Si daca alti oameni, asa cum esti si tu, nu simt nevoia unei relatii, ii inteleg perfect. Acuma, vezi cum e, depinde mult si de moment, si de persoana pe care se nimereste s-o intalnesti. Sunt destui oameni care au spus la un moment dat in viata lor ca nu vor sa mai aiba relatii sau sa se casatoreasca, si apoi au intalnit pe cineva special si s-au casatorit si au avut si copii si tot. Viata e o continua schimbare. Sunt putini cei care raman dedicati unor principii din tinerete pana la moarte.
Si de unde ai putea tu sa stii cand nu ai avut vreo relatie pana acum? Doar ca vorbesc cei din jurul tau? Mie nu imi place sa fiu intr-o barca. Acum nu iti place nici tie pentru ca nu imi place mie? Ar fi aiurea. Asa si cand vine vorba de relatii.
Da se numesc responsabilități acestea cresc odată cu vârsta, iar în cuplu sunt și mai multe care țin de cadouri, sentimente, asumarea răspunderii, etc ceea ce aduce în plus poate fi sprijin reciproc, aici e posibil să fi povara celuilalt sau împovărat.
În funcție de situație rolurile se schimbă, există femei care se lasă dominate în toate privințele și când ai idei greșite suferi că celălalt uneori nu se implică, și invers acestea țin de viața familială, educație și experiențe. În plus intervin compromisurile ceea ce aduc multe nemulțumiri.
Doar de dragul conversației, dar acesta poate crea legături de natură dependentă și te vei vedea în relația aceea până la moarte
Ai colegi de clasa cu experienta, care veche, care proaspata, de ce nu-i intrebi pe ei?
Eu am avut o relaţie şi m-am simţit foarte bine! Prima dată el era cel ce conducea conversaţia dar cu timpul nu au mai existat diferenţe,puteam să ne spunem foarte uşor multe lucruri!
Eu cred că este important să ai o relaţie pentru că dobândeşti o anumită experienţă şi poţi vedea lucrurile dintr-un alt unghi!
Nimeni nu e obligat faţă de nimeni,ea se bazează doar pe sentimente și încredere, nimic mai mult!
Dacă dispare una din cele două,relaţia nu mai este stabilă! Când eşti într-o relaţie,mai ales la vârsta adolescenţei, simţi pentru prima oară că ai un rost, înţelegi sensul vieţii și eşti mândru de cine eşti pentru că cineva te iubește pentru cine eşti, nu pentru ce ești sau cum arăţi!
Chiar dacă acum nu mai sunt într-una, încă îmi amintesc cu drag de acele momente şi sunt foarte mândră de asta chiar dacă nu a fost ceva durabil, a fost frumos cât a fost și va fi și în continuare cu sau fără un prieten!
Nu ar trebui să-ţi fie teamă că vei fi rănit/ă, tuturor li se întâmplă la un moment dat, dar modul în care trecem peste ele ne definesc de fapt!
Aceste lucruri pot fi înţelese doar dacă le trăiești, pentru unii ştiu că este filosofie dar asta a înseamnat și va înseamna o relaţie pentru mine!
anonim_4396 întreabă: