Cum trebuie sa iti cresti copilul sa nu devina un rasfatat bun de nimic? Ma uitam la verisorul meu. A terminat Politehnica acum 2 ani si nici acum nu munceste. Familia lui are bani frumosi. Casa la mare, la munte, 3 masini( si nu ma refer la masini din 90 ) etc. In 2 ani nici macar un CV nu a trimis nicaieri ce sa mai zic sa munceasca pe undeva. Mama lui se plange mereu ( mama lui si mama mea vorbesc mai mereu ) si se intreaba de ce. Mi se pare o prostie asta. Stiu ca asta trage mult din copilarie. Cand eram mic doctorul meu ( era tanar pe atunci, avea cam 35 de ani ) avea o fetita de 5 ani. Plangea fata aia daca nu ii cumpara tasu o jucarie la saptamana. Se plangea ca nu stie ce sa faca. A incercat si el si nevasta lui sa tot vorbeasca cu ea dar nu si nu. Plangea de auzea toata strada cand cineva nu facea ce vrea ea. Na, copil. Asa si cu verisorul meu. Imi amintesc ca acum ani buni cand eram copii am fost pe la el si se tot dadea mare cu " masina lui, casa lui". Desigur ca toate erau ale parintilor, munca lor dar ca orice rasfatat bun de nimic, desigur ca erau ale "lui". Ce vreau sa spun ca tot spunand asta de mic, ti se baga in cap. Stiu ca se vor gasi uni sa spuna " pai sunt ale lui" dar mie nu prea mi se pare. Desigur ca rasfatat bun de nimic ajungi atunci cand parintii au bani si iti dau totul pe tava de cand esti in scutece dar ce trebuie un tata si o mama sa faca ca sa nu ajunga un copil in halul asta?
Ordonare:
Cronologică
Copilul interactioneaza cu altii de varsta lui (doar n-o sa-l izolezi social, nu?), dintre care multi poate au jucaria x, telefonul y, masina z etc. asta cam pune destule bete in roate. o idee e sa il inveti sa munceasca de mic pentru ceea ce vrea, chestii cum ar fi "ma ajuti sa fac ordine in garaj si iti cumpar jucaria x", sau ce exemplu vrei tu. in orice caz, ceva ce sa constituie un oarecare efort pentru el, sa simta ca a facut ceva ca sa obtina ce a dorit, nu doar a pocnit din degete. cu timpul, cresti si dificultatea "sarcinilor" si, uneori, trebuie sa ii faci unele mofturi pur si simplu, ca doar e copilul tau, nu? presupunand ca are capacitatea intelectuala si educatia adecvata, cu siguranta va aprecia. parintii care nu se ocupa de asta sunt in totalitate vinovati pentru comportamente de genu si copilul nu isi va da seama ca nu e in regula pana cand nu isi va lua palme de la straini, probabil
Răspunde
Nu e oare prost sa inveti un copil cu " ia 10 la mate si iti iau telefon"? Cel putin din afara, e cam aiurea. Eu cel putin asa am fost crescut, ca nu se putea altfel nu e ca nu vroiau ai mei. Invatam ca trebuie. Era frumos cand vedeam ratatii clasei cand veneau cu bani de buzunar la scoala sau cadouri facute de ai lor dar altii care erau de nota 10 venea cu bocani de iarna, in iunie 
. Dar fata de aia care acum freaca """" in casa cu parintii macar eu (si o gramada ca mine ) avem tot din munca noastra. DAR cum am spus, ai mei nu aveau. Nu poti face la fel cand ai parinti cu bani.Ca tot ziceai la inceput de x si y. Mai era una aici de 25 de ani care vroia sa cumpere un telefon fetitei ei de la gradinita ca vezi domne au si restul. Aici sunt 100% de acord ca parintii sunt niste cretini.
Aia e problema de mentalitate a parintilor. poti sa stai foarte bine la capitolul bani, ca adult, dar sa ai capacitatea sa iti dai seama ca 50 de lei ca bani de buzunar pentru copilul tau de 12-13 ani e absurd (am avut si eu cazuri cand am fost in gimnaziu). si da, de obicei cei care provin din familii care nu stau cel mai bine financiar se descurca bine pentru ca stiu sa munceasca si sa lupte pentru ceea ce vor, nu le-a fost oferit totul pe tava (exact ce am spus ca ar trebui sa inveti un copil sa faca). si nu "ia un 10 la mate si iti iau telefon", poate "ia media mai mare de 9.80 si iti iau telefon". imi amintesc precis cand am fost in clasa a 6-a si a venit maica-sa unui coleg la scoala dupa ce a luat ceva nota mica la teza la romana (3, 4,5, nu mai tin minte) si dupa a plecat sa-i ia ultimu telefon scos de Samsung asta ca sa il mai linisteasca, ca doar e infractiune sa treci asa nota in catalog intr-a 6-a
. Imi amintesc de unu in a 7, a ramas corijent la 5 materii. Si acum il vad cu a scos telefonul si ii cerea 10 milioane lu" mamica " ca trebuie sa cumpere cadouri. Si a trecut jegosul. Altii trebuiau sa munceasca pentru 7, altii si mai mult pentru 10 dar asta e viata.
Si cand nu mai au acesti ''sugar daddy'' bani, ce fac, cu sapaliga pe umar si la camp? Plozii astia de bani gata sunt aroganti din orice punct de vedere, pe langa asta, destui sunt si prosti bata. Cum am mai spus-o, o spun si voi spune mereu, doar banul e de ei, cand nu vor mai avea, vor realiza ca pana acum doar hartiile alea i-au tinut in viata!
Cum am spus, nu ne-am mai intalnit fata in fata de multi ani si nu stiu daca e inteligent sau nu. Ma gandeam ca poate a facut si facultatea pe bani dar nu schimba mai nimic.Tot bun de nimic ramane si tot vina parintilor ramane.
Copiii trebuie responsabilizati de mici, intai cu mici treburi prin casa, gen dus gunoiul, facut/mentinut curat in camera lor, ajutat mama la spalat vase sau macar la stersul lor, etc. Apoi, trebuie invatati care este valoarea banilor, prin exemple concrete de gen obiectul cutare costa cam atat, iar tata sau mama trebuie sa lucreze cam atatea ore ca sa il cumpere, etc.
Genul de copii de bani gata, care nu invata mai nimic dar isi cumpara sau rezolva examenele, sunt a adevarata calamitate, mai ales daca ajung in niste posturi administrative la stat, unde fac ravagii si incurca bunul mers al lucrurilor! Pana fac una lata si ori pleaca ei, ori sunt demisi si pusi la plata daunelor!
Cred ca toti cunoastem cazuri de gen.
A propos, stii cumva ce a ajuns fata doctorului tau de cand erai mic?!
"A propos, stii cumva ce a ajuns fata doctorului tau de cand erai mic?!" nu am inteles.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
