De lumina mi s-ar stinge acuma
Eu nu as cere nici-o consolatie
Doar sa-ti spun, eu
Cat de tare te iubesc
Fiindca atatea cuvinte aruncate
Nu-aduc nimic bun, insa un cuvint
Din suflet poate linisti si un nebun
Iar eu, cel ce cauta iubirea, pe tine
Te-am gasit sa-ti spun, cuvintele iubirii
Ce din inima le-adun, si ti le dau,
Eu fara pret, fiindca care ar fi rostul
In acea iubire ce nu are pret.
Si cine-n lume acuma
Gindinduse la mine spune :
A fost om bun si-acuma pleaca
Pe-acei sai binecuvinteze sfintele,
Daruri ceresti.
Insa tu-mi esti una ce-a mai sfanta
Si eu sa-ti spun as vrea
Ca vreau sa plec fara osanda-n urma mea
Terog nu-mi plange moartea
Mai bine aruncama cu amintirile-n gunoi
Ca om ca mine-o sa gasesti tu.
Dar lacrimile tale starni imi vor durerea
Chiar si in lumea celalta.
Prin scrisoare! De ce? Simplu, este muult mai usor sa scrii decat sa fii fata in fata cu persoana respectiva, mai ales intr-un astfel de moment.Esti mai relaxat,mult mai relaxat,nu ai nicio treaba, pe cand daca vorbesti fata in fata ai mai mari emotii, cu toate ca atunci chiar nu ar conta.
Concluzia este ca depinde ce e mai la indemana. Daca este in alta tara te cred si eu ca prefer scrisoarea. Daca este in camera alaturata atunci nu o sa ma apuc sa scriu ca nebunul doar asa...
Iarasi, daca nu esti fanul sentimentelor puternice, scrisoarea este varianta mai buna.Ar iesi trist fata in fata... poate prea trist.
Să știi că eu mă pricep mai bine la scris decât la comunicat verbal, și m-ar avantaja scrisoarea. Desigur că mi-aș pune toate sentimentele pe acea foaie cât mai artistic și cât de frumos aș putea și ciudat în același timp, dar față în față este altceva căci așa trebuie să fii foarte spontan și chiar și așa ceva spontan nu va ieși mai bine ca ceva la care cugeți un pic, dar prezența persoanei iubite în acel moment poate fi un plus care să facă chiar favorabilă o asemenea situație.
Dacă ai vrea, ai putea să faci o asemenea scrisoare sau să prezinți cum i-ai spune în față aceste lucruri? Știu că nu e la fel cum ai face-o în acea situație, dar sunt curios cam de ce ai spune.
Nu zic ca e vreo varianta mai buna.Ideal ar fi sa nu se intample nici una. Sa iasa un Happy End pana la urma dar cum asta este imposibil atunci raman la scrisoare.Prea multe sentimente imprastiate atunci...durere...de toate.
Intr-adevar este frumos sa ai pe cineva langa tine atunci dar tot ce faci este sa ii sporesti durerea.Parerea mea.
Acum cand viaţă mea se va sfârşi
Tot ce mi-aş dori
Ar fii că tu să ştii
Că de nimic frică nu îmi va fi
Sper ţie să îţi fie ţie bine
Şi să te mai gândeşti odată la mine
Ştiu că în altă lume ne vom revedea
Şi vom vedea ce se va inampla
Şi mie îmi va fi bine
Sper că îţi va fi la fel şi ţie
Şi să nu uiţi nici o dată
Că viaţă nu trebuie respectată
Şi oriunde as fii
Eu doar la ţine mă voi gândi
Şi voi speră că după moartea mea
Ne vom întâlni cândva
Sper că nu mă vei uită.
Şi orice mi s-ar întâmplă
Lângă ţine voi fii şi te voi veghea
As prefera sa o fac prin "viu grai", fiindca scrisul lasa loc de interpretari si nu as vrea sa interpreteze gresit fix ultimele mele cuvinte
Pai probabil i-as zice tot ce nu am avut curaj sa ii spun inainte, tot ce am simtit in anumite momente, cat de mult au insemnat unele lucruri care poate nu au fost menite sa o faca, ca imi pare rau daca am fost enervanta sau daca l-am suparat vreodata si ca nu am vrut, ca ii multumesc pentru toate discutiile indiferent de cat de (ne)important era subiectul fiindca la naiba, sunt asa de multe si diferite, pentru toate albumele care mi-a zis sa le ascult, si de asemenea ca am fost un trans tot timpul asta si a da, am hiv
AndrewTate7789 întreabă: