Daca cu cat stii mai multe cu atat iti dai seama mai bine cat de putine lucruri stii atunci:
1. De ce la interviurile de angajare candidatii sunt evaluati in functie de parerea lor despre sine?
2. Care este interesul companiilor in asta?
De multe ori un om care stie multe lucruri tinde sa aiba impresia ca stie prea putine, pe cand un om care stie putine lucruri ar putea avea o parere mai buna despre sine. Din cauza asta este posibil ca de multe ori cel care stie mai putine lucruri sau nu are abilitati asa de bune sa se descurce mai bine in cadrul interviului de angajare.
Este ciudat ca stam o gramada de ani in scoala, iar acolo ni se spune mereu ca nu suntem suficient de buni si ca ceea ce nu facem bine conteaza mult mai mult, ca dupa aia atunci cand vrem sa ne angajam si mergem la interviuri de angajare sa fim evaluati in functie de parerea noastra despre sine.

Cata incredere ai in tine conteaza mai mult decat orice scoala, asta sa nu uiti niciodata!

Nu știu la ce interviuri (și pentru ce joburi) ai participat tu, dar la un interviu serios pentru un job care presupune un anumit tip de expertiză, părerea ta despre tine este aproape irelevantă.

Relevant este ce demonstrezi că știi, nu ce spui că știi sau ce crezi că știi.

Un programator nu este angajat pentru că bate câmpii despre cât de multe știe el. Este angajat dacă se prezintă bine la proba tehnică și la întrebările foarte specifice legate de ceea ce presupune acel job.

În calitate de om care a intervievat candidați, îți spun că nimeni nu este refuzat mai repede decât un candidat pe care-l detectezi că se supraapreciază.

De curiozitate, daca, de exemplu, candidatul are o parere proasta despre cum s-a descurcat la facultate si la fostul job, dar vrea sa isi demonstreze lui insusi ca in continuare s-ar putea descurca mai bine atunci ii oferi o sansa sa isi demonstreze asta?

După cum ți-am spus, nu mă interesează cum crede că s-a descurcat în trecut și nici ce vrea să-și demonstreze. Nu am întrebat niciodată un candidat dacă are o părere bună sau proastă despre el (ea).

Mă interesează doar ce știe să facă și dacă ceea ce știe să facă este compatibil cu jobul la care aplică.

Adica nu pui absolut deloc intrebari de genul:
Povesteste despre tine
Ce calitati ai?
Povesteste in ce situatii ti-ai demonstrat aceste calitati
Situatii dificile pe care le-ai gestionat in trecut
Situatii pe care nu ai reusit sa le gestionezi
Povesteste despre o data in care ai lucrat in echipa
etc?
Intreb pentru ca nu am mai auzit de procese de recrutare in cadrul carora candidatii sa nu fie intrebati absolut nimic despre ei insisi.

Evident că pun și câteva întrebări pentru a-mi face o idee despre cum este ca om. Dar având în vedere că oricum este imposibil să-ți formezi o opinie corectă despre un om în 15 -30 de minute, întrebările astea "de cunoaștere" nu atârnă mai greu de 5% în decizie. Prefer să mă concentrez pe competențele omului, nu pe poveste vieții lui.

Este interesant ceea ce povestesti. Dar, de curiozitate, cum faceti selectia CV-urilor? Daca, de exemplu, un om a lucrat vreo 7 ani la Mega Image si dupa aceea face un curs de programare si ulterior aplica la un job in IT atunci CV-ul lui este luat in considerare?

Dacă este un job de programator, experiența de 7 ani la Mega Image este egală cu zero.

Este luat în considerare numai dacă jobul este entry-level și omul a lucrat totuși ceva programare, măcar pe cont propriu, și poate arăta ceva concret lucrat de el.

O diplomă de la un curs de programare se obține mult prea ușor ca să fie suficientă de una singură.

Adica trebuie sa scrie in CV ca a lucrat ceva programare, macar pe cont propriu, ca sa poate fi luat in considerare pentru interviu?

Dacă a lucrat ceva relevant pe cont propriu, evident că trebuie menționat în CV.

Dacă scrie doar că a făcut "un curs" oarecare de programare, mai greu să fie băgat în seamă.