Dacă șefa mea de la grădi unde am stat 2 săptămâni, fără contract și pare că am făcut mai mult muncă de voluntariat o zis că-mi pune niște bani pentru alea 2 săptămâni lucrate, dar deja a trecut aproape încă o lună și nu am văzut niciun ban, sunt eu reaua sau pretențioasa că mă enervez?
Eu nu i-am cerut nimic și mă așteptam că oricum nu o să văd niciun ban, m-am tot lovit de chestii, încât am aflat că e mai bine să taci și să fii singur în călătoria asta a vieții, că nimeni nu va fi acolo la greu, iar cerșetoare nu vreau să fiu niciodată, așa că...
Dar ea mi-a zis când am plecat că dacă am cont și că dacă e să calculăm cât ar trebui să primesc pentru alea 2 săptămâni. Și i-am zis că îi trimit un cont și că să pună ea cât crede de cuviință. Că nu este nicio problemă.
Acum am tot așteptat, dar văd că banii nu mi i-a mai pus.
Toți cunoscuții mei au spus că ce, că dacă nu mi i-a pus să o sun eu și să o întreb.
Eu nu fac asta deoarece nu-mi stă în caracter, fiecare să se simtă pentru el.
Pe mine însă altceva mă frământă.
De ce a mai spus asta dacă avea de gând să nu-i pună? A făcut mai mult rău așa, creându-mi mie speranțe. Mai bine nu zicea nimic. Ne ziceam ciau și aia era. Asta mă deranjează de fapt. De ce unii oameni vor să pară buni până la capăt, dar doar vor să pară? Și de ce am impresia că tot oamenii ăștia reușesc. Doar până și eu am lucrat acolo și am văzut cum toți zâmbeau și bla bla, dar efectiv ți se tăia de atâta zâmbet și peace.
Ordonare:
Cronologică
Deci ai stat 2 saptamini moca. Well, sanatate! Nu cred ca mai vezi tu vreun craitar...
Răspunde
Dragă Alexandra, nu te băga slugă la nimeni, nu munci fără contract și nu permite nimănui să facă profit de pe urma ta în timp ce îți flutură pe la nas valori umane precum: trebuie să ne ajutăm unii pe alții, aduci valoare comunității de fapt etc.
Ține minte că nici Messi, nici Ronaldo nu au rămas să joace gratis sau cu salariu redus la cluburile care i-au consacrat, deși la averea pe care o au, ar putea trăi liniștiți 2 vieți nefăcând nimic. Și nici nu joacă la Steaua, Dinamo sau Avântul Prăbușirea.
În cazul tău, fă o reclamație la ITM de care aparține și asigură-te că directoarea instituției va fi arsă grav. Tu ai fost expusă la risc biologic, ștergând copiii la c*r.
Poate îți va pune când iau și ceilalți banii.asa am pățit și eu.dar ma platit in ziua de salar
Cum vrei ca viata să fie tandră cu tine când tu nici nu lupți pentru ce-i al tău?
A-ți cere banii munciți, nu înseamnă că cerșești,
Posibil sa mai dureze, poate a uitat. Eu zic sa întrebi, suna la secretariat, contabilitate dacă ți e greu sa o suni pe directoare. Măcar sa ști ca ai încercat. Normal e sa te plătească mai ales ca a promis, ma gândesc sa nu fie o încurcătură ceva.
Am trecut prin plângeri de la părinți pe la direcțiune, deci știu ce înseamnă o plângere. Și oricum nu sunt genul "plângerilor" ca părinții mei. Eu sunt mai drastică, tac dar când îmi pierd stăpânirea de sine, nu mai răspund de mine. 
Știu că nu e normal nici așa, dar acum la 27 de ani, nu mai pot schimba mare lucru, sper doar să nu mi atingă niciodată cineva, acel prag maxim, că nu mai răspund de mine. Și nu aș vrea să am pe cineva pe conștiință.
Însă pe mine mă doare speranța care mi-a dat-o mi jefa, și nu și-a ținut promisiunea sau măcar nu a încetat să mai fie drăgu la plecarea mea.
Cât de contract, da știu, că am auzit de la mama cât e amenda pentru un om găsit fără contract. Nu aș vrea să-i fac probleme, totuși acolo oricum ar fi, s-au purtat frumos cu mine, au fost primii oameni care m-au plăcut și pe mine. Până și la mama m-au lăudat și mătușica. Pentru că au mai vorbit cu ele de chirie. Că nu aveam chirie și mai discutau să vadă cum rezolvăm. Și până și ai mei au rămas cu gura căscată că cineva mă place așa de mult. Nici ai mei nu mă credeau în stare de a fi pe gustul cuiva așa de mult. Însă evident era cam dificil să râzi așa și să fii pozitivă așa peste 10 ore pe zi. 
) Dar două săptămâni am rezistat.
Abia acum ai mei au realizat că pot multe și că lumea mă poate plăcea. Deci oricum ar fi, nu am pierdut multe, în cele din urmă am câștigat o experiență despre viață.
Dar nu ar strica și câteva sute de lei în cont. ) Asta așa, că tot îmi dădu speranță șefa. ) Dar aia e și dacă nu mi-i dă și aveam dreptul la ei, are grijă Dumnezeu de tot.
Însă nu aș vrea să pățească nimic cei de acolo, oricum ar fi, mi-au fost dragi. Iar copiii și mai și.
Hei!
Da, mai mi-au zis și niște amici treaba asta. Că deși eu am lucrat în afara contractului și nu o lună întreagă, e posibil ca banii să mi-i pună tot la ziua de salariu. Însă a trecut aproape o lună. Am zis să mai aștept până pe 15, că am auzit că mulți iau salariile în România pe 15 ale lunii.
Iar dacă nu. Aia e. Nu o să mai văd nimic. Am rămas doar cu speranța. )
Păi, nu știu. Cum eu nu am avut contract, mi se pare aiurea să sun eu să cer.
Ar suna ca și când aș fi o cerșetoare. )
Deci de aceea e fain când oamenii se simt ei.
Ca spre exemplu în ziua în care am uitat să curăț vasele de resturi și deja am avut plângeri la bucătărie, că îngrijitoarele nu-și fac treaba. M-am dus și mi-am cerut scuze de la bucătăreasă că eu am uitat atunci. Și că să nu o certe pe colega mea. Că era răspunderea mea în ziua aia. M-am simțit și m-am dus alone.
Deci unii oameni se pot simți și singuri. Nu e nevoie să tragă cineva de ei.
Ăsta-i și feel-ul meu. )
Dar dacă era așa, nu mai bine nu mai dădea speranțe, mi jefa?! )
Zic și eu.
Oricum eu eram resemnată și dacă era voluntariat. Psihic m-am simțit bine. Deci ce mai conta? Oricum am pierdut eu altele mult mai multe. ) Asta să fi fost ultima problemă.
Dar speranțele astea dor. Și mă face să-mi pierd și încrederea în oameni. O încredere care ș-așa era ea destul de șubredă. )
Unii oameni sunt nesimțiți. Atragele atenția, salariile trebuie plătite
Pai ori in primesti in ziua de salariu, ori daca deja a trecut... nu mai vezi nimic.
cu rusinea mori de foame, sun-o, e dreptul tau!
poti sa ii dai in judecata pentru ca nu au vrut sa-ti faca, contract si nu ti-au dat nici banii.
le inchizi gradinita.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
