De câteva zile am o stare atât de nașpa, nu am chef de nimic și vreau sa stau singura, nu mai zâmbesc asa des precum zâmbeam înainte, zâmbesc doar când trebuie și acel zâmbet este pe fața mea doar câteva secunde. Pana și prietenii mei au observat ca nu mai sunt la fel de vesela ca înainte, ca sunt paralela cu pamantul și ca sunt moarta(cuvintele astea nu au fost din răutate, asa mai vorbim uneori între noi la caterinca nu din răutate și s-au referit ca nu par ok adica par trista sau nervoasa).
Simt ca sunt trista dar nu prea știu de ce, ma gândesc uneori la greșelile pe care le-am făcut și ma simt prost, mereu stau pe gânduri și ma uit în gol, nu mai am reacții prea ok de exemplu știți ca de obicei prietenii își dau în gluma palme sau șuturi în fund si au inceput prietenii mei sa se joace asa și după mi-au dat și mie dar am fost indiferenta și nu m-am distrat alături de ei.
De vreo 2 zile îmi lăcrimează ochii sau îmi vine sa plâng și din nou, nu știu de ce.
Am impresia ca toata lumea e cu gura pe mine și nu ma refer la mama care ma cearta, ma refer ca toata lumea pare sa fie împotriva mea, azi eram pe trecerea de pietoni și mașina de pe prima banda a oprit iar cea de pe a doua banda era departe asa ca am trecut și peste câteva secunde aud un strigat de bărbat din mașină, m-a injurat asa ca de nervi i-am zis "sugi ****" si imi vad de drum, ajung pe o străduță mai îngustă și se aude o mașină care merge cu viteza și oprește brusc fix în spatele meu, coboară un bărbat undeva la vreo 40 de ani, vine spre mine și îmi zice "tu mi-ai zis sugi ****?" eu "nu, celui care m-a făcut zdreanta" (cand m-am întors cu spatele și i-am zis ce am zis va zic sincer ca eu am văzut un baiat de 19-20 de ani gen tânăr) și după a început sa imi zică ca vai ca m-a înregistrat și nu știu ce, din nou, ma enervasem și mai tare asa ca i-am zis "sa ma înregistrezi cât vrei tu" și am plecat.
Simt ca nu ma mai pot concentra și sunt cu capul în nori.
Nu stiu ce se intampla, oare doar sunt stresata? Dar nu cred, am 13 ani...
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Nu vreau la psiholog și dacă te întrebi... Nu, nu fac nici o legatura cu psihiatrul dar pur și simplu nu vreau, am mai vorbit cu un psiholog acum aproape 2 ani, când au divorțat ai mei și ca să fii sigura ca nu m-a afectat și nu ma afectează divorțul lor, din contra, m-am bucurat când au divorțat pentru ca am scăpat de certuri și scandaluri. Și faza cu bărbatul, de ce nu, chiar asa de imposibila este întâmplarea? Probabil pentru faptul ca am zis când am intros capul și i-am răspuns am văzut un baiat tânăr și probabil asa se vedea de la distanta sau l-am injurat pe respectivul și altul a crezut ca pe el, idk, cand am văzut ca cine spre mine și m-a intrebat daca lui i-am zis eram foarte puțin confuza dar cel mai probabil i-am zis celui care m-a injurat și acesta a crezut ca lui i-am zis
Nu vreau la psiholog și de ce nu ai crede faza cu bărbatul?
Da, rimează cu.
- Tu Mărie, ești virgină?
- Încă nu!
Vai. Încă sunt și n am de gând sa mi o trag de la vârsta asta 
Nu am spus să faci asta, acum. Ai vrut să te lămurești ce se întâmplă cu tine, de ce te porți așa, acum. Este o stare trecătoare.
Azi m-am simțit mult mai bine, am fost vesela și am zâmbit cu adevărat 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
