De ce bebelusii si copii mici plang mai mult decat adultii mai ales mai mult decat barbatii? E o rusine ca un adult sa planga? E o rusine ca un barbat sa planga? De ce cand un barbat plange unii oameni ii spun ca e fetita sau ca e femeie sau ca e copil? De ce adultii se abtin de multe ori de la plans si copiii mici plang cand simt? De ce unii barbati se abtin de la plans? Noi oamenii avem sentimente, de ce unii dintre noi ne abtinem de la plans?

Pentru ca asa spune societatea, si unii sunt prea spalati pe creier si fac ce spune societatea. Ce bine ca sunt diferit, chiar nu imi place sa fac ce spun altii, eu fac doar ce vreau si ce simt, eu imi expun emotiile, cu toate ca uneori ma simt jenat sa fac asta, dar nu ma abtin din plans, doar ca o fac in secret, deci plang, dar nu vreau sa ma vada nimeni plangand, nu ca imi pasa ce stun altii sau ceva, ci doar nu vreau sa fiu vazut cand plang pentru ca ma simt stanjenit, si de obicei plang in locul meu "secret" din casa, iar dupa ce termin de bocit, ma duc in baie si imi dau cu apa pe fata, ca sa nu mai am fata asa de rosie de la atata plans, si sa nu para ca am ochii uzi, apoi astept cateva minute si pot iesi linistit din baie, ca imi trece, si nimeni nu o sa isi dea seama ca am plans, cu toate ca singurul lucru pe care nu il mai pot controla dupa ce plang e vocea, tot imi ramane mai "tremurata" si dupa vreo 15 minute dupa ce ma linistesc. *Sigh*, nu am mai avut un plans bun de cateva luni Cred ca am si uitat cum e sa plang!

De rușine de a nu cădea din ochii ceiluilalt.
Deși pe Youtube găsești video-uri cu bărbați din armată plângând deci rezultă că cei ce nu plâng sunt fricoși nu puternici