Diferenta enroma fata de soldatul care si-a vazut prietenul bun impuscat si unu care plange ca l-a parasit iubita.
Pentru ca asa spune societatea, si unii sunt prea spalati pe creier si fac ce spune societatea. Ce bine ca sunt diferit, chiar nu imi place sa fac ce spun altii, eu fac doar ce vreau si ce simt, eu imi expun emotiile, cu toate ca uneori ma simt jenat sa fac asta, dar nu ma abtin din plans, doar ca o fac in secret, deci plang, dar nu vreau sa ma vada nimeni plangand, nu ca imi pasa ce stun altii sau ceva, ci doar nu vreau sa fiu vazut cand plang pentru ca ma simt stanjenit, si de obicei plang in locul meu "secret" din casa, iar dupa ce termin de bocit, ma duc in baie si imi dau cu apa pe fata, ca sa nu mai am fata asa de rosie de la atata plans, si sa nu para ca am ochii uzi, apoi astept cateva minute si pot iesi linistit din baie, ca imi trece, si nimeni nu o sa isi dea seama ca am plans, cu toate ca singurul lucru pe care nu il mai pot controla dupa ce plang e vocea, tot imi ramane mai "tremurata" si dupa vreo 15 minute dupa ce ma linistesc. *Sigh*, nu am mai avut un plans bun de cateva luni Cred ca am si uitat cum e sa plang!
De rușine de a nu cădea din ochii ceiluilalt.
Deși pe Youtube găsești video-uri cu bărbați din armată plângând deci rezultă că cei ce nu plâng sunt fricoși nu puternici
De fapt plângea că își revedea fata, nu că a căzut camaradul.
Despre despărțiri depinde de emotivitatea persoanei, dacă îți dedici un an sau mai mult unei singure persoane și aceasta te părăsește fie că moare fie pentru altul nu ai cum să nu simți o durere datorită faptului că o iubeai și nu ai fost nepăsător.