De ce mulți copii se plâng în legătură cu frații lor? Alți îşi doresc iar ei vor să nu existe, ei habar nu au cât de mult îi pot ajuta fratii mai ales frații mai mari, un frate te apără, iubeşte (orcare ar fi modul lui de a-şi arăta afecțiunea) el e un dar, habar nu au acei copii câți copii doresc frați iar ei îi urăsc, când văd întrebări gen (de ce mama îl apreciază mai mult pe fratele meu?) Îmi vine să vă zic la voi toți cei ce puneți botul la vrăjeala copiilor de 12-14 ani cu faptul că ei sunt nevinovați, orice frate/soră te iubeşte chiar dacă nu îți arată, iar un frate mare este tot ce ți-ai putea dori. Copii dragi bucurațivă de frații voştri cât mai sunt cu voi, viața e scurtă şi ei vor pleca într-o zi la casele lor ori la facultate şi dacă cineva (duşmani) vă vrea răul doar pe frați îi aveți, prietenii pleacă, sunt străini până la urmă, dar frații sânge din sânge se apreciază şi iubesc, nu vă duşmăniți, va veni momentul când veți vedea greul cu ochii voştri şi faptul că "prietenii" v-au trădat!

De ce să ne urâm frații şi pe străini să îi iubim/apreciem?

Ai frați? Sau vorbești din teorie? Câbd fratele tău vrea să te omoare și scapi doar printr-o minune, cum stai cu teoria?

Am fraţi, pot spune că un frate nu te omoară plus că dacă e rece sau dur nu inseamnă că te urăște, cel ce te omoară are probleme mintale, dar străinii? Când vor să te omoare m-ai sunt numiţi prieteni de stai cu ei și le dai apă la moară? Tot fratele te apără! Pot zice că am cunoscut oameni care după câte au suferit din cauza străinilor tot îi pupã în fund, când esti mic te m-ai bati pe parcurs când cresti începi sã te maturizezi si sã îti iubesti frati! Eu aveam vreo 9-12 ani când îmi cãlcam sora în picioare eram copii si ne certam dar pe la 13 ani am prins milã fatã de ea si ceilalti frati si am renuntat la cearta cu ea, oricum eram eu îi iubeam, un frate nu te omoarã, o palmã nu e sfârsit de lume plus copii au tendinta sã înfloreascã cam mult lucrurile nu va zice un copil "da eu mint (sau) am fãcut x lucru si fratele nu a gresit mama are dreptate când mã ceartã" sau " eu sunt vinovat fratele e nevinova. El are dreptate când mã ceartã"

Nu! Un copil minte, vorba aia cum cã copii nu mint e falsã

Ești tânără. Asta-i tot, despre tine.

Ai trecut acum recent printr-un astfel de moment, o discutie sau te-ai pus intr-o ipostaza similara, legata de frati si surori, din moment ce ai descris cu atata amploare aceasta intrebare (si efectiv descriere)?


Da, ai dreptate. Se uraste lumea... in general, nu neaparat ca sunt frati sau surori. Si la fel de bine se si iubesc.

Cat despre mine, nu am frati si nici surori. Si pana la aceasta varsta... pot spune ca nu, nu as fi vrut frati sau surori, nu as fi vrut sa treaca si ei prin ce am trecut eu in aceasta familie.

Numai bine! ^_^

Nu toți frații mai mari gândesc la fel.

Vorbești ca cineva care nu are frați sau care nu prea are tangențe cu ei. Știi de ce oamenii vorbesc de rău pe frați? Deoarece sunt niște oameni cu care ești obligat să trăiești zi de zi și nu ai nicio alegere în privința asta. Poate fi o binecuvântare sau blestem, depinde ce-ți "pică".

Foarte adevarat. Sangele nostru ar trebui sa fie un lucru sacru pe care sa-l respectam indiferent de circumstante. Familia noastră este sângele nostru și trebuie să băgăm bine la cap asta. Numele de familie ar trebui să fie la fel de sacru și de important pentru noi.

P.S. fara suparare, dar în loc de "m-ai" trebuie să scrii "mai". Și limba română este fratele nostru

Multumesc pentru rãspuns, si nu mã supãr cã ai corectat ce am scris, momentan au un LG vechii de aceea nu pot scrie corect cand intru pe chrome sã scriu pe TPU îmi autocorecteazã si se blochiazã si literele sunt foarte mici de la 2022 îmi cumpãr unul nou