De ce nu as accepta? Nu trebuie neaparat sa gandeasca ca mine, dar trebuie sa avem in comun unele chestii, ca altfel nu putem fi prieteni. Trebuie sa gandim undeva la fel, sa avem preocupari, discutii comune, moralitate, seriozitate, devotament adica partea umana sa existe.
Referitor la colegul care a zis de PSD si torturat bebelus, normal ca nu as accepta pe cineva rau, criminal, sadic. Dar faptul ca a votat PSD e bine, a dat dovada ca e baiat destept, pentu ca stie ce doctrina are drepta, cine nu stie, voteaza dreapta (tin doar cu bogatasii si trag pe amarati).
Dar accept si un PNL-list, chiar unul din prieteni e PNL-list, dar nu ma deranjeaza, ii respect decizia desi i-am explicat dar nu a inteles nimic dat fiind ca faptele confirmau ce ziceam.
Cum adică dacă gandeste diferit? Exemple? In general nu, daca e vorba de o gandire greșită
Tu ai putea sa iubești un bărbat despre care ști ca a torturat bebeluși sau a votat cu PSD-ul?
Tu ai putea sa iubești un bărbat despre care ști ca a mancat bebeluși sau a votat cu PSD-ul?
Nu as pute-a sa iubesc un om care a torturat un copil...
Depinde.Daca avem gandiri diametral opuse nu am avea cum sa fim prieteni, pur si simplu nu ne-am intelege pe absolut nimic.Nu spun ca nu l-as accepta ca si coleg de munca sau ceva de genul asta dar nu ca prieten.Pur si simplu nu le fac rau oamenilor cu pareri diferite dar nu-i accept ca prieteni pentru ca nu vad rostul.
Asta voiam sa spun. Pentru fiecare exista o limita pana la care putem accepta pe cineva în preajma noastră. Pentru unii limita este mai mare (pana la tortura de copii - de exemplu), pentru alții limita este mai mica (pana la un vot pentru partidul pe care nu îl suporti- iarăși ca în exemplu). Este normal sa existe o limita și este la fel de normal ca aceasta limita sa fie liber aleasă și nu una impusa / universal valabilă.
Cu conditia sa fie respectuoasa si sa fie o fire optimista cu care se poate ride bine.
Vad ca torturarea bebelusilor ti se pare ceva criminal, sadic si rau. Cuvinte grele. Cunoscandu-ti parerea despre avort, imi dau seama ca ai raspuns avand in minte bebelusii care au fost nascuti.
Cum se face ca schingiuirea unui nou nascut e o atrocitate pentru tine dar gaurirea craniului si absorbtia creierului unui copil aflat in pantece ti se pare ceva foarte "okhey", cum iti place tie sa spui?
De ce viata unui copil nascut de 3 secunde e mai importanta decat cea a unui copil care nu a apucat sa vada lumina zilei?
Cand anume capata valoare viata umana in viziunea ta si de ce?
HHHH, stai asa! Nu stiam de tampania aia cu gaurirea. Avortul se face pana sa se formeze, de aia se face pana la 3 luni parca, nici n-are creier, e ca o pasta dracu`. Deci nu e tot aia cu ala care e deja format.
Eu zic ca dupa ce se naste are valoarea viata, si in interior cand mai seamana a om si are viata, nu cand nu se poate numi in nici un fel de fapt.
Daca lasi sa ajunga la 8 luni si faci idiotenia aia, atunci ce sa zic, nu am cuvinte, adica cand deja traieste, are creier si ai ce sa absorbi.
Dar cu avortul in limita aia sunt de acord, desi poate fi evitat daca se folosesc metode de protectie, asa ca pana la urma este putin de condamnat ca se face avort, asa ca ma pot apropia de ideea ta totusi. Daca nu erau metode de contraceptie, da, era altceva.
La 10 saptamani are deja creier, inima si rinichi functionali. Pe toata durata sarcinii e uman, in viata iar in saptamana a 12-a seamana deja a om.
L-ai mai omori si acum?
Da, asa mi se pare normal sa-i acceptam pe toti asa cum sunt, suntem unici deci e normal sa avem perspective diferite, atata timp cat e om de calitate merita acceptat si de ce nu si o sansa la o prietenie.
Eu nu am făcut avort... Am pierdut sarcinile amândouă. Intra și citește prima întrebare și după răspunzi
O sa deschid topic separat despre avort, ca nu vreau sa fim off-topic aici. Deschid la conversatii.