De ce unele persoane depresive își fac tăieturi cu lama pe brațe?
Care e rostul acestui act?...și nu e riscant?

Uita-te la cei care au raspuns si s-au taiat, au recunoscut ca au facut-o din prostie, esti off-topic de fiecare data cand imi scrii, papagalule.

M-as rata intr-o asemenea cariera, alta e vocatia.

Fotbalul?

E ceva strange pe care nu l-am înțeles niciodată.

Sunt prea batran pentru asa ceva, nu am nici conditie, sunt mai mult mancator de shaorme si gratare decat jucator de fotbal : D

Bine, iti dau dreptate, pufulet.

Pentru ca e la moda. Nu si-ar face nimeni taieturi daca nu ar fi vazut inainte pe internet

Riscant ar fi daca te-ai taia pe orizontala cred

Cauzele sunt multiple dar unul dintre ei poate fi nevoia de control. Persoana în cauză simte nevoia de a deține controlul asupra emoțiilor sale, dar nu reușește să facă acest lucru. Prin tăieturi ea generează senzația că are controlul asupra ce simte.

Am trei variante
1. Ca să atragă atenția. Pe bune, când vad ca unele fete se taie și pun asta la story pe Instagram sau le arată prietenilor imi vine sa vomit. Cum dumnezo să fii atât de disperat după atenție încât să te tai și să le arati prietenilor.
2. Persoanele care chiar fac chestia asta în scop de sinucidere sunt cele mai triste. Aceste persoane uneori ratează vena sau nu taie destul de adânc pentru ca le e frica de moarte.
3. În unele atacuri de panică unii oameni se taie pentru a se calma. Stiu ca suna stupid dar chiar ajuta sa inlocuiesti durerea sufletească cu cea fizica.

Își fac tăieturi, deoarece sunt depresivi, și au avut ceva, un conflict, și nu pot sa se liniștească altfel.
De periculos, este periculos, te îmbolnăvești.

Automutilarea este se pare o modalitate de a înfrunta o anumită formă de stres. Pentru o persoană care se taie durerea fizică este o modalitate de a scăpa de durerea afectivă.
E adevărat că faptul de a vorbi despre acest obicei cu altcineva poate părea înspăimântător. Acesta poate fi primul pas spre vindecare.
Dacă simte că nu poate purta o discuție între patru ochi, persoana care se confruntă cu acest obicei poate scrie un mesaj, o scrisoare sau poate vorbi la telefon cu o persoană de încredere. Cine ar putea fi confidentul? Ideal ar fi un părinte, însă sunt cazuri in care aceștia reacționează total nepotrivit. Dacă nu are curajul să se adreseze părinților, trebuie căutat o persoană de încredere, mai mare ca și vârstă, care e înțelept, matur și care arată compasiune. E mai greu de găsit, dar nu imposibil.
Este adevărat că uneori faptul de a avea o persoană căruia să ne destăinuim și care să ne ofere suportul afectiv și moral nu e suficient.
Isus a recunoscut că ' cei bolnavi au trebuință de doctor'. In unele cazuri numai medicul specialist poate stabili dacă nu cumva la baza obiceiului de automutilare stă o boală ce trebuie tratată.
Și da, acest obicei pune în pericol viața chiar dacă persoana respectivă nu are intenția să se sinucidă.
E o chestiune serioasă și nu trebuie luată în râs sau tratată superficial.
Deși nu este un drum ușor până la vindecare, totuși acesta poate fi parcurs.
Dacă unii dintre voi ați depășit acest obstacol : Felicitări.