Sunt o persoana destul de toleranta si nu prea judec oamenii, dar mi se pare imposibil sa fiu asa 100%. Atata timp cat alegerile cuiva influenteaza viata mea sau a altor persoane ( implicit a persoanelor importante pentru mine ) n-am cum sa nu judec, e imposibil sa nu judec un individ care se imbata si dupa urca la volan ca asa ii place lui sa se imbete chiar daca stie ca-i prost si n-are limita. Toleranta mea are o limita, iar cand se loveste de prostie crasa este inlocuita instant de sadism, deci despre ce iubire vorbim?
Da, esti mai fericit atunci cand nu stai sa judeci oamenii, faci abstractie de ce nu iti convine si esti tolerant, dar pentru cat timp poti sa fi asa?
Nu am nevoie sa ma iubeasca toti, am nevoie sa ma iubeasca persoanele dragi si la randul meu sa le iubesc si eu. Din 7 miliarde de oameni trebuie sa fie cineva care judeca, nu ai ce sa faci, asta-i societatea!
Nu are nimic de a face ca trec anii putem fii si in 2100, daca oamenii sunt dobitoci si nu pot face o schimbare in viata lor mentalitatile vor fii aceleasi peste ani si ani. 2017, 2018, se schimba doar cifra nu si mentalitatea dobitocilor care nu accepta sa faca o schimbare in modul lor de gandire, de comportament, nu pot fii cu ei insasi buni apai cu ceilalti oameni.