Multa lume le respecta pe ideea de "frica pazeste pepenii" dar mie mi se pare de multe ori neintemeiate. Superstitiile se trag de la sate, locuri in care oamenii avea cunostinte limitate despre tot ce ne inconjoara, de acolo si superstitiile. Deci nu sunt adevarate.
Superstiții - Dacă crezi în dumnezeu, crezi și în ele. Un mare om a spus, citez Edmund Burke
"Superstiţia este religia minţilor slabe."
Sunt prostii cu cât crezi mai mult în ele cu atât ghinionul te pândește după colț...
Nu, nu cred De multe ori m-am intors din usa dupa ceva ce am uitat si ...surpriza: nimic nu s-a intamplat rau in ziua respectiva.
Alta data o pisicuta neagra mi-a trecut prin fata cand mergeam la scoala si, din nou surpriza nimic nu s-a intamplat. Dar cheia este sa nu te gandesti ca daca ai parte de evenimente dintr-astea in secunda doi se intampla o tragedie...pur si simplu sa stai calma si sa nu le iei in seama...sunt simple presupuneri si nimic real..atata tot. Fiecare e liber sa creada in ele sau nu, dar cel mai bine si sanatos este sa nu crezi in asa ceva. Sunt legende
Sincer, eu incerc sa nu cred in superstitii, desi e putin cam greu am observat ca, cu cat crezi mai tare in ele cu atat o sa patesti ceva rau.
S U P E R S T I Ţ I I L E
Este remarcabil, ca într-o eră a postmodernismului, într-o eră a tehnologiei, să descoperi cât de prezente şi cât de semnificative sunt superstiţiile, obiceiurile şi tradiţiile. Acestea ne impactează vizibil şi ne conduc viaţa într-un mod instinctiv, primitiv pentru care nu întodeauna găsim o explicaţie. Deşi nu există dovezi concrete pentru superstiţii, ele se bucură de credibilitate, autenticitate, şi sunt din ce în ce mai prezente în viata noastră.
Zilele trecute, în jurul prânzului, am sunat o prietenă să o întreb diverse lucruri şi în loc de "bună", mi-a răspuns cu "oh, draga mea, te iubeşte soacra!". Mirată, am întrebat-o de ce a facut această afirmaţie, şi mi-a răspuns noşalant, că există o superstiţie atunci când suni o persoană şi o nimereşti în timp ce serveşte masa, înseamnă că te iubeşte soacra. O altă prietenă bună tocmai a adus pe lume o fetiţă frumoasă şi sănătoasă. Desigur că am dorit să o văd, să mă bucur de inocenţa şi puritatea unei noi vieţi. Acolo m-am lovit de o altă superstiţie, de fapt de mai multe, dar am să mă rezum doar la una dintre ele. Mama fetiţei m-a rugat ca la plecare să las în patul micuţei o aţă sau o scamă. Evident, am întrebat "de ce?" Şi răspunsul a venit: "nu ştiu, aşa mi-a zis mama!".
Cu siguranţă, fiecare dintre noi, măcar o dată în viaţă ne-am "lovit" de astfel de superstiţii, de semne care ne-au influenţat sau nu la un moment dat pe parcursul existenţei. Cine nu a auzit de pisica neagră care dacă ne taie calea, o să avem ghinion, de ziua fatidică marti 13 (în SUA: vineri 13), sau că nu este bine să te intorci din drum că o să-ţi meargă rău, şi aş putea continua în acest stil cu mii de exemple. Există tratate intregi şi cărţi care abordează acest subiect vast, complex şi mistic. Superstiţiile nu sunt specifice doar culturii noastre. Ele se regăsesc în marile culturi europene şi orientale. De exemplu, în China, superstiţiile se află la loc de cinste, înţelepciunea orientală transmiţându-le cu fidelitate urmaşilor. Toată lumea a auzit de Feng Shui, un mod de viaţă ce îşi are rădăcinile în superstiţiile poporului chinez.
De fapt, ce sunt superstiţiile? Cea mai sigură sursă de informare, "Dicţionarul explicativ al limbii române" spune:
SUPERSTIŢIE, superstiţii, s.f. - Prejudecată care decurge din credinţa în spirite bune şi rele, în farmece şi vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămăşiţe ale animismului şi ale magiei; p. ext. practică superstiţioasă. - Din fr. superstition, lat. superstitio.
Ca o adevarată familie lingvistică, superstiţiile se pot împărţii în mai multe categorii: superstiţii legate de casă, de ciclurile vieţii (botez, nuntă, moarte), de corpul uman, de sărbători, de numere şi culori, etc. Despre alte categorii de superstiţii, vă lăsăm pe Dumneavostră să le descoperiţi semnificaţia sau realitatea în "Superstiţii păgâne şi religioase", autor Mecari, Lemi Gemil, editura "Ştefan".
O caracteristică principală a superstiţiilor este că acestea sunt specifice omului. De aici vine şi întrebarea: cât de superstiţioşi suntem şi mai ales cât de mult ne lăsăm viaţa organizată de superstiţii şi credinţe? Consider că aproape toţi suntem superstiţioşi într-un fel sau altul, indiferent că este vorba de credinţa noastră "oarba" în lucruri nedemonstrate sau de obiectele pe care le considerăm norocoase şi le purtăm ca talismane. Aici intervine adevărata problemă: cât de mult ne organizăm viaţa pe baze raţionale sau pe astfel de obiceiuri ancestrale, moştenite de la străbuni? Şi mai ales cât de mult, ne influenţează credinţa în superstiţii viaţa de zi cu zi?
În general, dacă eşti superstiţios poţi să îţi dai seama că în funcţie de nişte lucruri banale cu care îţi începi ziua poţi să ştii dacă îţi va merge bine sau nu, asta înseamnă superstiţie şi credintă în superstiţii. Dacă ai început să crezi în superstiţii atunci eşti prins în mrejele lor şi vrei sau nu, îţi vor afecta viaţa de zi cu zi. Până în acest moment, nu există dovezi concrete pentru superstiţii, totul porneşte din corelarea unor evenimente pozitive sau negative cu anumite lucruri, iar dacă vrem să credem în astfel de "incidente" o facem fără să avem nici un argument sau vreo explicaţie plauzibilă.
Superstiţiile sunt specific umane şi nu sunt influenţate de nivelul intelectual, ci mai degrabă de educaţie (nu de lipsa ei) şi de personalitate. În momentul în care îşi doreşte ceva foarte mult, omul este dispus să creadă şi să încerce să satisfacă aceste credinţe, să verifice prin intermediul unora anumite aspecte ale reuşitei lui. Superstiţiile se bazează pe rămăşiţe ale magiei şi animismului, pe concepţii retrograde, neconforme cu nivelul cunoaşterii ştiinţifice, pe admiterea forţei spiritelor bune şi rele, a miracolelor, farmecelor, vrajilor, semnelor prevestitoare, numerelor fatidice etc.
Originea, sursele care au alimentat superstiţiile, evoluţia acestora sunt cercetate temeinic de etnografie şi antropologie, care au realizări importante în acest domeniu, descoperindu-se sensurile unor credinte mitico-magice străvechi desacralizate. Ştiinţa a dovedit cu deplină forţă că stă în puterea omului să aprofundeze cunoaşterea legilor naturii, să investigheze mai temeinic materia, să pătrundă în tainele cele mai ascunse ale vieţii. Nu există nici un domeniu în care ştiinţa să nu aibă acces şi mai ales să nu rezolve problemele cunoaşterii. De acest context, superstiţiile care nu au nici o legătură cu realitatea, cu experienţa concretă a umanităţii, se detaşează ca un produs anacronic, de origine mistică, fără argumente cât de cât justificatoare. În faţa prestigiului ştiinţei, a puterii raţiunii, orice gest superstiţios dincolo de încărcătura sa antagonică, apare ca o expresia de respingere a valorilor gândirii umane, a produselor raţiunii obţinute cu uriaşe sacrificii de-a lungul îndelungatei istorii a omenirii.
În mod particular, vom discuta relativ sumar despre superstiţiile legate de jocul la loto. Toată lumea visează să câştige premiul cel mare la Loto 6/49, dar realizarea acestui vis devine şi mai dificilă când la mijloc nu este vorba doar de noroc.
Pentru îndeplinirea acestui vis, majoritatea persoanelor care joacă la Loto au dezvoltat diverse superstiţii pentru a atrage norocul de partea lor. Astfel, unele persoane completează biletul cu acelaşi pix de fiecare dată, fie merg la aceeaşi agenţie Loto, sau îşi cumpără bilet îmbrăcaţi cu aceleaşi haine, sau joacă aceleaşi numere în speranţa că într-o zi vor ieşi câştigătoare.
Alţii preferă să creadă în întâmplarea norocoasă sau în semnele destinului: ei aleg numerele străzii sau autobuzului pe care le-au vazut înainte de a intra în agenţia loto sau îşi încredinţează şansa bilelor sau jetoanelor pe care le extrag aleatoriu în aceeaşi agenţie.
Majoritatea jucătorilor ezită să îşi completeze biletele loto cu numere ivite din "inspiriţia lor creatoare". O nemărturisită superstiţie îi face să creadă că, pentru a câştiga, trebuie să fenteze soarta sau să profite de ea într-un moment de neatenţie. Cea mai frecventă opţiune sau superstiţie a românilor jucători la Loto rămâne alegerea datelor de naştere sau ale altor evenimente importante din viaţa fiecăruia. Să joci numerele pe care le-ai visat cu o noapte înainte sau să joci scheme logice, reprezintă alte metode de a-ţi încerca şansele. Iar dacă te mănâncă în zona feselor este semn de de mare noroc, şi trebuie neăpărat să-ţi încerci norocul la loto.
Indiferent de natura superstiţiilor, trebuie să aveţi în vedere că majoritatea sunt ilogice, şi desigur să gândiţi mereu optimist!
Să aveţi noroc!
Cele mai populare superstiţii la români:
•ca să-ţi meargă ziua bine, când ieşi din casă să păşeşti cu dreptul;
•aduce ghinion să te intorci din drum;
•pentru a te proteja de ghinioane trebuie să porţi o panglică albastră;
•dacă îţi ţiuie urechea este semn că cineva te injură;
•dacă te mănâncă palma stângă vei lua bani, iar cea dreaptă vei da;
•dacă un pahar sau o farfurie este spart/ă în timpul unei petreceri, căsnicia va fi fericită;
•dacă stai pe colţul mesei, nu te vei mai căsători;
•dacă spargi oglinda, o să ai 7 ani de ghinion, sau o altă variantă este că te vei căsători în atâţia ani câte cioburi sunt;
•dacă omori un corb, rănesti spiritul unui mare înaintaş care a luat forma corbului pentru a vizita lumea;
•dacă scapi o cratiţă care se opreşte pe podea cu gura în jos, înseamnă că îţi vei vedea curând iubitul/a;
•dacă îţi pui o dorinţă în timp ce arunci o monedă într-o fântână, aceasta se va îndeplini. Gândeşte-te la o dorinţă în timp ce îţi pui pe degetul inelar al mâinii stângi verigheta unei femei măritate; învârte-o de trei ori şi dorinţa ta va deveni curând realitate;
•aduce ghinion să dai laptele în foc;
•o pană de lebădă introdusă în perna partenerului de viaţă, îţi va asigura fidelitatea lui;
•o lingură scăpată pe jos, este semn că iubitul/a trebuie să vină acasă;
•dacă te căsătoreşti în luna mai, viaţa îţi va fi grea şi plină de amărăciuni;
•dacă te mănâncă nasul, urmează să te cerţi, să iei bătaie, sau să te sărute un nebun;
•dacă verşi sare, te va urmări ghinionul în cazul în care nu arunci imediat un pic de piper, peste umar, exact in ochii demonului care aşteaptă să-şi facă treaba;
•pune sare pe treptele de la intrare în noua ta casă şi ghinionul va fi ţinut afara;
•supa sărată înseamnă că bucatarul este indragostit;
•dacă vezi o pisică neagră, îţi va aduce ghinion, iar pentru a scăpa trebuie să faci trei pasi inapoi;
•dacă verşi sare pe jos, este semn de ceartă;
•dacă cuţitul este cu tăişul în sus, înseamnă ceartă în familie;
•mireasa trebuie să poarte în ziua nunţii ceva vechi, ceva nou, ceva împrumutat şi ceva albastru şi atunci căsnicia ei va fi lungă şi fericită;
•dacă treisprezece persoane stau la o masă, una din ele va muri înainte de sfârşitul anului. Dacă sunt 13 persoane la o masa, cu siguranţă că între acestea este un cuplu de îndrăgostiţi care îşi ţine secretă idila.
De asta se cheama superstitii, pentru ca nu exista. Superstitiile sunt lucruri create de imaginatia omului pentru a explica fenomene naturale, sau pur si simplu hazardul. Daca intamplator a vazut o pisica neagra si ii merge ceva rau, pisica e de vina, sau omul care i-a iesit in drum cu galeata neagra, sau pentru ca a iesit din casa cu piciorul stang inainte. Sa fim seriosi, cum sa crezi in asa ceva? Vecinul meu are o pisica neagra, ar trebui ca in fiecare zi sa dea o masina peste mine
Undercover10 întreabă: