Numai experimetand vei invata, nu e o stiinta exacta ca sa urmezi niste pasi. Trebuie sa fii tu insuti, natural si sincer. Faci conversatie obisnuita exact cum faci cu prieteni, amici, cunostinte doar ca te adaptezi la ceea ce simti
In caz ca nu te place nu e nici o rusine dar poti incerca sa comunici si daca e indiferenta cu tine iti dai seama ca nu te place si nu mai insisti
Păi de ce să nu vorbim? Aș merge la ea, aș întreba-o ce face, aș mai vorbi puțin cu ea și după i-aș cere numărul. Nu ai cum să te faci de rușine. Nu știu ce atâta dramă cu "dacă mă refuză?". Dacă nu te place, aia e. O să știi măcar.
Dacă aș fi tipă, aș refuza orice tip care s-ar uita la mine mai mult de 2 ori și după ar veni să vorbească cu mine. O privire e de ajuns ca să-ți dai seama dacă o placi (fizic) și să te duci să vorbești cu ea.
Și mai ales, dacă sunteți în aceeași școală, e mult mai simplu. Pentru că dacă tu te duci pe stradă și abordezi o tipă pe care o placi, și o faci într-un mod bun, chiar dacă tipa te place și crede că ești ok, e o șansă foarte mare să nu-ți dea numărul, pentru că femeile așteaptă un fel de fază din aia de Twilight ca să o facă. Știi tu, când ăla a oprit mașina cu o mână și a salvat-o de la moarte, și ea s-a udat rău de tot. Ce ziceam. A. E mai ușor la școală, pentru că nici măcar nu ai nevoie de un răspuns pozitiv din partea ei, ci doar să faci o impresie bună. Pentru că chiar dacă nu îți dă numărul, cu singuranță o să se uite după tine prin pauze când te vede și chiar dacă n-o să se bage în seamă cu tine, o s-o vezi că se uită la tine și ăla e clar semn că trebuie să vorbești cu ea. Și de data asta o să-ți dea numărul, sau ce vrei tu, pentru că majoritatea au nevoie de puțin timp ca să se obișnuiască cu o abordare din aia directă. Și când o vezi în metrou, pe când se obișnuiește ea, tu ai plecat și probabil n-o s-o mai vezi niciodată. Dar la școală e altă mâncare de pește. Sau oriunde o vezi zilnic.
Astea sunt intrebari separate intre ele? Sau au o logica?
Daca incepi cu notiunea de iubirea si apoi ti-e frica de comunicare, ceri sfaturi, ti-e firca sa nu te faci de rusine - toate aceste lucruri sunt opusul sentimentului de iubire.
Ceea ce descrii acolo nu este iubire, este atractie si timiditate. Si astea se rezolva cu un singur pas: fa-o! Fa exact ce te sperie. Incepe o conversatie cu persoana de care te simti atras. Altfel, persoana aceea nu mai reprezinta o fiinta umana pentru tine, ci un ideal, o muza, o statuie, o idee etc.
BiancaGeorgiana întreabă: