Întrebare pentru profesori. 
Dar în final, îmi poate da un sfat cine dorește.
Eu cu ale mele uitasem că februarie are 28 de zile și azi elevii mei mă atenționează că mâine e 1 martie, m-am certat cu ei pe tema asta, că n-are cum că doar nu trece de la 28 fix la 1. Urlam eu că n-are cum și n-are cum. Apoi tot eu mi-am amintit că e februarie. Apoi le-am zis că sigur e joi, 1 martie, că parcă februarie avea și 29 de zile, apoi tot eu le-am spus că stați așa, că 29 februarie e anul bisect și se întâmplă o dată la 4 ani. Nu știu de ce, confund zilele, uneori am impresia că anul bisect e de 28 de zile și că de fapt în fiecare an, februarie are 29 de zile, alteori îmi amintesc cum e de fapt. Așa e nu? Anul bisect e de fapt cel cu 29 de zile? Și se întâmplă o dată la 4 ani? Right? Iar în rest februarie are 28 de zile?
Dar mă rog, nu asta este întrebarea. Copiii m-au întrebat mai cu juma' de gură așa că dacă le iau și lor ceva? Că ei or să-mi ia.
Voi ce ați lua de 1 martie, ținând cont că mărțișoare primesc doar fetele?
Ce mă sfătuiți să le iau eu?
Eu mă gândeam să le iau câte un mărțișor fetelor și pentru întreaga clasă să iau bomboane.
Sau mai bine nu le mai iau mărțișoare nici fetelor și de banii ăia iau prăji și suc?
Mai mă gândeam și la varianta în care, elevi fiind și ei mai mereu, jumate de clasă nu vin cu ustensile pentru scris, mă gândeam să le iau la fiecare câte un pix frumușel. Dar cu pixul, în cazul lor nu ar fi ideea că-l au ca și amintire de la profa, deoarece ei sunt așa de aiuriți încât ori uită de toate pe la școală, ori le pierd, ori chiar unii își mănâncă/rod până și propriile pixuri. )
Un mic sfat, mi-ar prinde chiar bine.
Ordonare:
Cronologică
Eu aș propune o excursie cu clasa la un trekking/ hike 
Și să le prezentați scuze elevilor
Răspunde
N-am cum excursie în mijlocul săptămânii 
mai ales dacă nici nu am vorbit cu șefa și nici nu am planificat nimic dinainte
Dar îmi dai o altă idee sper doar ca să nu plouă
Mâine elevii au AVAP și mi-ați adus o nouă idee 
cum ar fi să-i scot în curtea școlii, să picteze/deseneze acolo? Îmi cam surâde ideea.
Cât de trekking din câte știam eu, era ceva de cățărat, nu? 
Dacă e așa, nu avem cum noi cei de aici de la șes să facem cățărări mai ales la noi în oraș, unde nu e nimic. Singurul lucru la o cât de cât altitudine sunt blocurile cu 4 etaje 
)) Atât în rest, e totul plat și chiar și anost. Credeți că eu nu tot altitudine caut pentru perioadele mele de scris? Doar la altitudine îmi regăsesc cele mai profunde gânduri și cea mai bună imaginație, hăul ăla din prăpăstii privit de undeva din vârfuri de clădiri sau dealuri și munți, e cea mai frumoasă invenție a naturii, de fapt acolo se și află esența vieții acolo stau ascunse multe secrete, dar aia e. Ne mulțumim cu ceea ce ni s-a dat adică drumuri line și drepte.
Dar haideți că nu despre asta era subiectul.
Oricum vă mulțumesc pentru sfat.
Dar totuși pentru ce să-mi cer scuze de la elevii mei? :')))
Am avut un coleg care e nascut pe 29 februarie.E singura aniversare pe care o tin minte! Au vreo 35 ani!
In zona mea(cel putin pe vremea in care eu eram eleva), de 1 martie baietii si primeau martisoare, in timp ce de 8 martie fetele primeau cel putin oo ciocolata de la fetele care au dat martisoare baietilor! Traditie!
Alegeam cu grija martisoarele care le dadeam colegilor.
Dar si profesorilor. Daca clasa noastra se nimerea sa nu fie la prima ora, profii veneau deja,, decorati ''Cu greu gaseam un loc pentru inca 28 de martisoare.Din respect pentru noi nu le dadea jos chiar dupa fiecare ora. Diriginta spunea ca stia cine i-a dat fiecare martisor, si le pastra ani de-a randul.
Revenid la problema ta, as excude dulciurile sau oricare preparat, fara sa intrebi parintii.
Si nu esti obligata sa iti cheltui din bani!
pixuri pentru toata lumea ar fi oideie ok.Ca sunt elevi si consuma
Sau cate un buchetel / cosulet de ghiocei!
"Copiii m-au întrebat mai cu juma' de gură așa că dacă le iau și lor ceva? Că ei or să-mi ia...Ce mă sfătuiți să le iau eu?"
nimic mami, nimc!
Adică îi îmbii să-ți cumpere și ție ceva. Greșit de tot atât etic cât și juridic. Chiar jenant și-ți mai spui "profă"
Wtf! Tu ai citit contextul? Eu nici nu știam că mâine e 1 martie :/ ei au venit cu ideea? Și ei oricum știau că le-am luat ceva de Moș Crăciun și de ziua mea le-am făcut cinste. De Crăciun le-am luat că oricum ei veneau cu ceva și dacă refuz iar nu e ok. Deci dacă ei dă și oricum și eu la rându-mi scot din buzunar bani ca să dau, nu văd ce încurajez, că practic întorc cadoul lor. Iar dacă pentru tine munca de prof înseamnă să vii cu o față de caporal să predai și să întorci spatele la final de oră și să te duci în ale tale, aia e, dar eu una nu gândesc așa. Eu vreau să fiu profa bună și prietenă cu elevii mei, oricum dacă tot nu am prieteni în realitate, măcar la job să am prieteni, nu crezi?
Dar mă îngrozește faptul că oamenii din ziua de azi interpretează orice gest drăguț și dulce ca pe un gest de manipulare, răutate, meschinătate sau orice altceva.
Cât de cumpărat ei oricum vin cu cadouri și nu stau acum să mai povestesc cum gândeam în trecut că deja mi-am expus întreaga viață pe aici. Dar ceva ca tine gândeam și eu, nu voiam să aud de cadouri, mai ales și că părinții copiilor mă blamau că nu am ce să caut acolo din cauza informațiilor deținute, dar aveau tupeul să vină de 1 martie sau Crăciun cu un cadou. Așa că și eu aveam gândirea asta, ba eu chiar uram pe toată lumea din învățământ, dar acum te gândești de ce să păstrezi orgoliul ăla și toată frustrarea când până la urmă pe chipurile elevilor/copiilor există seninătate, bucurie, împlinire că ei vin cu un cadou la doamna. Evident că nu accept cadouri scumpe și nici nu ar avea ei posibilități, mai ales elevii mei de anul ăsta ) dar azi ei nici nu mai ascultau la ore, că ei deja vorbeau ce să le ia doamnei. Evident că eu le-am spus că aș vrea liniște mâine, că mai bine în loc de cadou vreau liniște și să văd și eu măcar pentru o zi elevi normali, bă frate, dar normali, stând în bănci. Dar sunt conștientă că nu o să văd asta, ba mâine chiar o să văd mai multă gălăgie )
Dar mna, fiecare cu ce vrea să vadă până la urmă și să simtă. Oricum dacă e să o luăm pe etică, eu nici nu ar trebui să profesez, deoarece eu pierd vremea pe xvideo, n-o să spun acum tot procesul/ritualul din casa mea, dar a doua zi mă duc la școală și stau lângă elevii mei, le dau pixuri, le dau creioane pe care le pun zi de zi la dulap, pe unii chiar îi ajut să scrie. Deci dacă e, chiar nu sunt model de profă ce să mai, probabil profa trebuie să fie măicuță de la mănăstire și cu ceva atitudine de caporal la catedră.
" AlexandraMariaStancu : Wtf! ei veneau cu ceva și dacă refuz iar nu e ok"
doamna' profă sau educatoare sau ce-i fi. Ce vrei tu se numește ȘPAGĂ.
Ar trebui să-ți dai demisia, Spăgaro!
Ideea cu pixurile e geniala. Chiar daca le pierd. Ai mei mi-au luat mie și surorii mele stilouri chinezești cu penita de aur, in anii 70 erau cele mai bune. Eu eram in a II-a, sora mea in a IV-a. Eu l-am pierdut dupa doua zile de folosire, ea l-a avut funcțional și în liceu.
Eu as merge pe pixuri și pe ceva dulce, gen Kinder Kids.
Trekking înseamnă plimbareala. Eu asta fac cu bicicleta vara an de an. Și tu poți face cu copii. Soția mea, de aceeași meserie cu tine, ii scoate la trekking pe ai ei o data pe an. Și pentru distracție, și în scop educativ.
"exceptie fac anii cu 00 la sfarsit (1900, 2000, etc.)"
De fapt anul 2000 a fost bisect. In anii multipli de 100, dar si de 400, se pastreaza ziua de 29 februarie. Va mai fi si anul 2400.
Cristi mamă, revin: orice cadou (acceptat) e șpagă.
Nu ne spune că nevasta nu ți-a adus acasă in fiecare martie: lănșișoare, cercei, inele din au sau ag. sau făcătoare de cafea, cuptoare cu micro.w. Oricum n-o să recunoști asta...
După cum o indemni pe spăgara care scrie mai sus (adică să cumpere pixuri elevilor și astfel să-i oblige moralmente pe părinți să dea un retur) nu rezultă nimic altceva decât o obișnuință din familie.
A ta!
Dacă te ajută cu ceva, anul trecut am primit cadou de la bucureșteni, că la ei am lucrat, am ținut cadoul din decembrie până în martie, când mi-am dat demisia, că un prost de părinte mi-o făcut print-screen la un mesaj lung care i l-am scris eu pe wapp, și decât să-mi dea un avertisment, directorul, care să stea mereu la CV, am decis să plec și să-i dau dracu' pe toți.
Vreau să-ți spun că acel cadou din decembrie, care o stat în casa mea până în martie, l-am adunat în martie și când m-am dus să-mi iau bagajul de la dulap, am pus și cadoul de la bucureșteni acolo. Cu fiecare cană, fiecare ornament, ca să vezi că nu sunt nicio șpăgară, hai să-ți mai spus ceva, ei îmi pusese în cadoul de anul trecut o cutie de bomboane Merci, cum spuneam, nu uit binele cuiva, dar nici răul, cum cadoul acela a venit în fond de la dușmanii mei, nu o să-l uit niciodată deși sincer acum habar n-am unde a ajuns, uneori mă mai întreb dacă acei meschini părinți au apucat să-l vadă, poate așa au văzut sper și sentimentele mele, nu unele foarte dulci, că doar nu sunt Iisus sau în final l-o găsit noua învățătoare și l-o luat ea.
Dar ca să revin, ei îmi puseseră o cutie de bomboane Merci, le-am dat primele pe gât pe alea, cadoul l-am vizionat, m-am bucurat de el, apoi când l-am pus înapoi în dulap, cadoul, vreau să spun că le-am cumpărat până și bomboane și îmi părea rău că nu le luasem chiar fix aceeași cutie de bomboane, în loc de Merci le-am pus în pungă o cutie de Raffaello.
Cum spuneam nu uit nimic. Ăsta este defectul meu, nu uit niciun cadou primit, niciun cuvânt dulce al unui om, dar nici palmele sau scuipatul cuiva. Ce să-i faci în fond, asta o fost crucea mea, să nu uit nimic și să mă turmentez o viață cu toate.
Deci chiar și de ar fi șpaga, nu știu cum e la ceilalți profesori, dar la mine șpaga vine doar după aprecierea, iubirea și why not chiar puțin punerea aia pe un piedestal, a mea ca profă, ca persoană, dar claaaar până la astea ( că sunt conștientă că pentru astea trebuie să muncesc în draci, cum eu sunt ceva mai leneșă, renunț la astea) bă, bă, dar respectul ăla primordial trebuie să existe chiar și dacă eu eram o proastă, bă respectul trebuie să existe în primul rând pentru ei, nu că eu musai l-aș merita, mai ales cu un om care este la început de drum în carieră și vine și el ca oricare alt om să învețe, să se formeze, ei mai ales că au copii și copiii lor or să se angajeze și ei în 10, 14 ani, să-i ferească Dumnezeu să li se întâmple cum mi s-o întâmplat mie la primele joburi, să-i refuze sau atace șefi, colegii, colaboratorii la muncă, ba să-i ferească pe cei care au și fetițe și alea să ajungă abuzate pe la muncă de câte un șef dăsta mascul, să-i ferească, eu atât vă spun, lacrimile mele din ăștia 7 ani cât am stat pe tușă, mai ales cele de anul trecut nu le va Uita. La momentul oportun mă va răzbuna. În fond eu nu am reușit să mă răzbun deși și acum că povestesc și scriu îmi clocotește sângele în vene, când îmi amintesc de dușmanii mei de anul trecut.
Cred că și una nespălată dacă era, una râioasă, era privită mai bine, dacă era a dracu' sau măcar era tobă de carte.
Deci la mine nu vin cu nicio șpagă, pentru că dacă îmi mai produc și draci, uit că sunt Alexandra educată de bunici cu 4 clase, dar cu cei 7 ani de acasă și le calc cadoul în picioare. Am, cum am mai declarat pe aici și acești demoni. Oricum o să auziți de mine cândva, că așa cum am spus, eu cu părinții nu o să fac pace niciodată, iar cei ca bucureștenii de anul trecut, o să mă răfuiesc de o să mă auziți și pe la știrile de la ora 7. Nebuna de învățătoare care nu a bătut niciun elev, dar a bătut părinți. Aia o s-o vedeți, v-o garantez la toți care ați spus că sunt prea proastă. În fond, un singur lucru detest, omul arogant care mă ia de proastă. Aia sunt pentru mine părinții și oricâți părinți buni aș întâlni, de acum înainte, oricât de mult o să avansez eu în cariera didactică și o să fiu și eu tobă de carte, eu pentru cei din trecut nu o să-mi schimb părerea niciodată. Pentru mine părinții rămân dușmanii mei nr 1 și îi voi purta mereu ca pe niște dușmani în coasta mea și sincer, cât de plesant person sunt eu, pe ei nu vreau niciodată, bă, dar niciodată să-i mulțumesc, îi urăsc ca pe cei mai odioși oameni din lumea asta, pentru ei am doar pură ură. URĂ!
Așa și dumneata, acum să zicem și dacă ar fi șpagă, pe voi ăștia care o țineți langa cu ceva, voi nu înțelegeți că noi în final vă dăm dreptate?
E ȘPAGĂ, OK?
Daaar, dumneata lucrezi până la urmă în domeniu ca să știi câți bani scoatem noi din buzunar pentru educația până la urmă a copilului altuia? Ai dumneata idee? Dacă nu, atunci nu te mai băga. Te rog! Asta chiar mă înfurie.
Eu am cumpărat de la începutul anului școlar, cred că peste 10 topuri de coli, ei nu mai vin nici cu desenul sau acuarele la școală, le dau oră de oră coli, am cumpărat creioane pentru ei, deocamdată nu am reușit să cumpăr un set complet și de acuarele că nu am bani, dar pe bucăți am luat, am cumpărat peste 10 foarfeci și la fel, lună de lună mai iau câte una, până ajung la un nr de 20, cam câți elevi ar fi la o clasă, apoi le iau ani de ani, și le folosesc cu elevii care nu au așa ceva, le-am cumpărat vocabulare, am cumpărat plastilină, mai nou, mai dau și șervețele la clasă, deorece, omul are nevoie
Bă TPU-ași dacă-mi interpretați și asta ca pe o plângere, sunteți sincer, mă abțin. :/ Ideea este că eu nu le-am cerut nimic, deoarece nu avem voie să mai cerem fondul clasei și deoarece oricum am lăsat-o așa, știind că ăștia de anul ăsta măcar nu vin să se bage peste mine și să mă învețe pe mine cum să-mi fac meseria, pentru ăștia dacă mă lasă să-mi țin anul întreg fără demisii, le dau și tot salariul meu, că în final ăsta este scopul meu, să scap de debutant de pe fluturaș
Dar la câte dau, sincer, floarea lor nu reprezintă oricum nimic, cu atât mai mult că se ofilesc și nu e măcar ceva amintire eu una țin la amintiri cum am spus
Cât de bijuuri și ce spui tu, ține de tine ca om, dacă le accepți sau nu, dacă le spui că nu, va fi nu și aia e. Dacă le spui da, atunci vor mai veni. Dar dacă așa acceptă unii, te rog eu, nu ne băga pe toți în asta, ok? Mai mult de o floare sau un mic ornament pentru casă sau ceva care să dăinuie peste ani ca amintire de la elevii mei, eu una nu aș accepta. Probabil având și slăbiciunea mâncare, la dracu, dar nu voi refuza vreodată dulciurile. ) Dar chiar și așa, mâncarea o dai și unui cerșetor, nu? Ei bine, muriți de ciudă, dar eu una vreau să fiu cerșetor de 1 și 8 martie dacă e să mă înece elevii în ciocolată. )))
Am luat deja bomboane și suc, acum o să le iau la o următoare ocazie, ceva mai bun.
Cred că la final de an școlar le ia domna o carte și le scriu numele în coreeană, așa procedasem cu cei de anul trecut.
Așa o să le fac și ăstora, ș-așa nu prea știu să citească mulți. Poate îi motivează în vacanța de vară.
Chiar n-am știut ce e trekking aveam impresia că e cățăratule pe munte. ) Mulțumesc!
O să mă gândesc, poate în săptămâna altfel, o să fac niște activități de genul. Dar sper să nu-i pierd pe drum, că ai mei sunt tare nebuni. )
La clasă predau matematică.
Te rog, nu și aici.
Nu pricep, ok?
Știu doar esența, o dată la 4 ani îi un an bisect, cu 29 de zile.
În rest îs ani normali cu 28 de zile.
Calendar oricum mai deschid, dar elevii mei m-au luat prin surprindere. Eu cum sunt pe peace și lene, stăteam pasivă, că ce, mai am zile până la 1 martie. Pt mine a venit cu surprindere și din cauză că voiam să fac multe cu ei până la 1 martie, pe la desen și din astea, pe manual, dar în final aproape că se duce și 1 martie și nu am reușit să fac nimic. Mă întristează faptul că în minte am multe, dar în final ajung să-i las doar să deseneze.
Dar apreciez că ai încercat să-mi explici, dar cred că asta trebuie să mi-o introduci cu seringa în cap ca să o înțeleg.
Acum știi.
Nu ii pierzi pe drum daca procedezi ca soția mea, devii un pic nebuna ca ei. Eu cînd am fost prima oara cu ei, am rămas șocat, soția mea numai învățătoarea lor nu părea a fi. Dar știa cum să facă cu fiecare sa nu ii piardă.
Esti invatatoarea lor si ii confuzezi aiurea, bine ca nu i ai intrebat pe ei cum e cu anul bisect, wtf, Patricia Alexandra Maria Stancu? Really.
Nu ai de ce sa le iei tu martisoare sau flori, iti vor aduce ei.
Nici pixuri, nici tampoane. Sunt mici.
Ia niste cutii cu bomboane si sucuri naturale si aia e.
Ia-le elevilor pixuri și așteaptă in schimb să "sară părinții pe interval", ca mulțumire. E evident, doar asta e singura ta preocupare:
https://www.tpu.ro/......pun-eu-ca/
O cutie de bomboane si atat e suficient nu trebuie sa cumpere sau sa faca cinste la elevi bine ca nu tia cerut o bere
" AlexandraMariaStancu : la mine șpaga vine doar după aprecierea, iubirea... mea ca profă, ca persoană"
- aha, deci tu ai decis că MERIȚI șpaga. Șpăgaro!
" AlexandraMariaStancu : am decis să plec și să-i dau dracu' pe toți"
- da, le-ai face multora un bine. Și ție
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
