Singur, plastilina. M-a fascinat mereu de cînd ai mei mi-au luat prima cutie. Și, pentru că îmi plăceau trenurile la nebunie, am realizat cateva machete realistice cu trenulețe, cam cum sunt cele din modelism, cu locomotive, vagoane, linii, macaze, gări, etc
In grup, fotbal cu băieții, de-a v-ati ascunselea, după ce se întuneca, șotron, coarda, asta cu fetele cînd eram mai mic. Și ar mai fi multe altele.
Ascunsa; Mâța; Capra; 123 la perete STOP; Elastic; Ratele si vanatorii; La foc; Ursul doarme; Mi-am pierdut o batistuță; Soseste un print călare; Mima; Statuile; Volei; scenarii improvizate de-a mama si de-a tata;
Sah; Moara; Piticot; Bunul gospodar; Nu te supara frate; Animale din continente; Chems; Septica;
Puzzle; Rabdare;
Avioane; X-0;
Si poate mai sunt dar nu imi amintesc acum.
Fotbal, ascunsa, leapsa, hotii si bardistii, capra, lapte gros, castelul, tara, tara, vrem ostasi, coco (asta era un fel de leapsa, cand erai alergat trebuia sa te sui pe ceva inalt si sa strigi coco ca sa scapi), tenis de picor, peretica, patratica, 21 sau pase-pase-gol, obligatea, ratele si vanatorii, flori, fete si baieti, telefonul fara fir, adevar sau provocare, etc.
Cu cartile: macao, trombon, machu picchu, popa prostu', blackjack, kemps, razboi, tabinet.
Mai adaug sah, table, butoiasele, monopoly, nu te supara frate, etc.
Pe PC: Hercules, Zuma, Warcraft 3, Spiderman, fifa 2002, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 (ultimele 2 jucandu-le online, cu fel si fel de natii de la rusi, turci, arabi, brazilieni, romani etc, nostalgie, nu gluma), Gta Vice City, GTA San Andreas. GTA 3 Romania, Mortal Kombat, etc.
O copilarie exceptionala de altfel in incheiere.
Am uitat sa mentionez cs desi asta nu m-a atras atat de mult, dar intra acolo printre jocurile legendare care nu mor niciodata. Nu aveam cum sa ratez fifa ca na, asta era cel mai jucat joc si inca e in top 3 actual. Mi-am mai amintit si de Starcraft, asta era de strategie.
Pana sa am PC aveam un joc d-ala pe televizor, m-am jucat pe ala pana s-a rupt la propriu, mai ales Supermario pfff ce vremuri, gaseai dischete in piata si erau relativ ieftine, apoi jocul pe televizor devenea demodat si pc-ul era moda, cine avea in schimb si internet acasa era mare barosan, cine nu avea se inghesuia la net caffe sau mergea in vizita la rude, prietenii care aveau : ) ).
Remi ala e jucat si azi dar nu am jucat niciodata, mi s-a parut mereu plictisitor.
Sah am invatat de la bunicul meu, pe la 5-6 ani. La inceput mai tot timpul luam bataie, dar uneori ma infuriam ca faceam greseli prostesti, si azvirleam piesele de pe tabla in mijlocul partidei cand vedeam ca eram batut mar, si privirea uimita si cu parere de rau ca am stricat jocul a bunicului meu de dupa e una din amintirile vii ce le mai am din acea perioada. Mai apoi, provocat de pierderi, m-am caznit sa invat sa joc bine, si incet incet, pe masura ce cresteam, il bateam tot mai mult pe bunicul meu. Acum, cand joc, imi place sa fiu batut, pentru ca asa intru in situatii in care dificile care cer sa dau tot ce pot pentru a iesi din ele, si cand reusesc, satisfactia e imensa.
Ascunsa, prinsa, patratica, baba-oarba, fotbal, adevar sau provocare, furat cheile de la Dacie dupa ce adorm parintii, bolț, farse la telefon.
Plus jocurile pe TV si PC, setup-uri audio.
Footbal, ascunsa pe minge, inginer director șomer, ascunselea, tenis( când aveam chef) jocuri pe pc sau consola, multee, am avut o copilărie extraordinară dar de la 14 ani copilașii s-au schimbat și preferau telefoanele
AvalohAlyn întreabă:
gabi13579 întreabă: