La ce varsta v-ati mutat de acasa? La ce varsta vi se pare dubios sa mai stai cu parintii?

Păi când am început sa muncesc pentru prima oară cu contract și salariu cu tatăl meu cu semnătura lui și acordul lui aveam 17 ani și încărcam cu tatăl meu tiruri cu cauciucuri mobilă erau o groază de încărcat la mobilă si cauciucuri de mașini era în doua schimburi muncă o săptămână noaptea o săptămână dimineața noaptea le descărcam ziua le încărcam când l-am pierdut pe tatăl meu la vârsta de 19 ani am rămas singur și de atunci până în ziua de astăzi muncesc și locuiesc singur. Am schimbă 3 orașe din Europa de unul sigur fiindcă eram chemat de firme la acele locuri de muncă și a trebuit să mă mut de multe ori am stat în Viena am stat în Germania și Acuma stau în Austria find a aicia este mult mai civilizat oamenii decât în Viena și Germania este haos mare în orașele acele și de muncă doar prin neamuri și pile si altele se ia aicia în Austria este muncă cinstită și te ia dacă te vede muncitor la locul tău și nu faci nebuni și probleme săte dai pe bzmeul sau jmecehrul. Aicia în Austria muncesc la o firmă de tăiată carne este un abator imensă avem și români și indieni și Aganistani și albanezii și unguri și mai de toate fiecare are secțiune lui și treaba lui suntem peste 200 de angajați și se muncește de la 6 jumate dimineața până la ora 4 fix ăsta este programul care trebuie indeplin și normal care trebuie sa îndeplinească orice angajat am muncii și în bucătărie la turci în gastronomie foarte mulți ani am învățat sa fac pâine kebab saworma apoi am muncii iar la un alt loc de descărcat tiruri am muncti în construcții tot în Austria și în românia am muncit acolo unde este muncă mă duc după muncă cinstită este de ajuns nu vreau sa fiu bogat sa câștig cât muncesc eu și cât mise cuvine din munca mea atâta tot am muncit și ca garson pe litoral am muncit și ca băiatul cu salteaua am servit și la jmechrie și la bogați la masă Dumnezeu nu ma lăsat fără muncă datorită lui Dumnezeu sănt ce sunt. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot fără el sunt un nimeni pe lumea asta plină...

La 22 m-am mutat

23.

Peste 30 deja ai nevoie de circumstanțe atenuante serioase ca să poți justifica că locuiești cu părinții inca.

Anul asta, dar stau aproape de ei

23 de ani am

Eu consider ca pe la 30-35 de ani te poți descurca singur dar sunt oameni care toată viața au locuit cu părinții deoarece ei îi iubesc

La 18 ani cand am plecat la facultatea, iar dupa terminarea ei eram deja maritata, asa ca am plecat direct la casa noastra.

Visam de la 14 ani ani sa locuiesc singur, la 18 m-am angajat dar aveam salariu mic, abia la 20 mi-am permis sa plec, daca esti trecut de 25 si inca mai stai cu parintii nu mi se pare ok, ar fi de inteles doar daca tragi tare si ai o suma frumusica stransa sa iti iei casa ta, asta poate fi considerat un sacrificiu, nu te simti confortabil dar strangi bani, in rest nu ai scuza.