Tinerețea este si la 20 si la 30 si la 40 si la 50. bătrânețe e ceva relativ. Unii traiesc peste 100 de ani si abia pe la 80 se considera bătrâni, fiindca atunci sunt sanse mai mari de mortalitate, motivație mai scăzută si lipsa de putere fizica.
La 22 de ani inca mai ai multe de invatat si de trăit.
Gândește te ca majoratul in unele tari e la 14 ani iar in altele la 21.
Discernămîntul il capeți de la 12 ani, alții mai devreme sau mai tarziu.
Pubertatea la unii e de la 8 9 ani iar la altii chiar de la 16-17... ceea ce inseamna ca abia atunci au primele erectii si nevoi sexuale.
Unii ajung sa faca bani de mici, sa muncească, în unele state este legal sa muncești din adolescenta iar alții incep sa muncească propriu zis, fizic si intelectual, de la 30 cand deja sunt considerati adulți.
Unii se căsătoresc de la 13, ca cei de etnie,alții niciodată,căci preferă singurătatea sau "libertatea"
Cine vrea sa faca copii se reproduce,daca nu, își adoptă, alții nu vor sa aiba niciodată. Nu e o nevoie.
Legat de sex, unele persoane sunt infertile, gândește te ca nu pot sa se reproducă si ca nu simt deloc placere, ce sa mai vorbim de orga.sm
Sunt persoane care au făcut sex si nu l au simtit niciodată, deși sunt active sexual. Nu pot simti. Alții simt placere f multa cand se mast. Si e suficient pentru ei.
În rest, pot avea relații amoroase si fara sa se gândească la s.e.x
Sunt atatea persoane cu sau fara copii care nu preferă amorul fizic. Dragostea se consuma si mental. Sunt unii care se iubesc pe ei insisi si le e suficient si nu ii deranjează singurătatea. Alții nu se iubesc deloc si probabil ca de aia dispera...de vreme ce nu se iubesc ei,simt nevoia sa fie iubiți si cum nu au invatat sa se iubească pe sine, cauta sa i iubească altii. Intai te iubesti tu, apoi vor urma și ceilalti si daca ii lasi, nu vei sta mereu singur.
Oricum, singurătatea e normala. Si cei cu relații de prietenie sau iubire sunt singuri fiindca e o nevoie pe care toti o mai avem uneori dar alteori avem si nevoia de simpatie. Si tu o ai doar ca te ai obișnuit doar cu o parte din tine si ai stricat echilibrul. Nu i nimic ce nu se poate rezolva. Te înveți cum a invatat toată lumea, practica ne socializarea si nu doar pe net. Poti fi sociabil inca din copilărie sau poti fi de la maturitate. Nu te obliga nimeni. Creierul e plastic si continua sa "miste" până mori.
Totdeauna are rost sa fii optimist pentru ca optimismul iti va da aripi si curaj sa incerci iar si iar pana vei reusi in ceea ce iti doresti sa realizezi, dar pesimismul te trage in jos si te blocheaza de nu-ti mai vine sa incerci nimic.
In viata nu trebuie sa fi optimist sau pesimist si sa gandesti logic,integrare nu inseamna a fi pe placul altora,a sta in compania unor persoane nepotrivite,si a cauta persoane care sunt ca tine,acelasi pasiuni, gandire, cei drept se promoveaza antisocializarea, statul cu telefonul in mana si atat, dar, de gasit ai gasi afara in parc sau in librarie
Poți sa schimbi acum lucrurile. Socializează, fa ti prieteni, iar o iubita o sa îți faci la momentul potrivit
Nu mai are, nici nu a avut vreodata. Daca incepi cu stangul in viata doar va deveni din ce in ce mai rau. Asa e viata, o mizerie.
Incearca sa faci ceva pentru a schimba asta.
Fa-ti un plan, cam ce ar trebui sa faci pentru a fi asa cum ai vrea sa fii, iar mai apoi urmeaza-l.
Va fi greu, dar treptat vei ajunge mai aproape de "visul tau".
Dumnezeu Cel vesnic iti poate da viata si tinerete vesnica si orice pierdere va putea fi rezolvata de Dumnezeu.
"Parca toti fug". Nu cred ca toti au fugit, cel mai probabil ai dat tu primul bir cu fugitii. Plus ca e evident doar impresia ta..."parca". Nu poti trece peste depresie, astepti sa treaca ea peste tine? Mergi la psiholog, trateaza cu medicamente. Poate nu ai luat pastilele potrivite. Cere parerea unui alt medic. Fa consiliere si nu rămâi intr-un psiholog. Poate un altul reușește să te ajute cu succes. Oricum, totul depinde de tine! Pastilele nu fac minuni iar oamenii se pot schimba pe ei, da nu sunt magicieni sa i schimbe si pe altii.
Sv95bcsi întreabă: