Mai baieti si gagicute de ce oamenii cred ca la sat copiii sunt super muncitori si ca se vor descurca bine in viata? Eu sunt de la sat si nu e deloc asa si aici sunt oameni fara vointa si plus de asta in afara de carat lemne nu inveti nimic, spuneti-mi si mie in afara de constructii un astfel de om unde ar putea sa se descurce? Eu in afara de carat nu am invatat nimic si nu prea te ajuta asta.

Ideea lor e ca aia sunt copii munciti nu ca aia de la oras care nu stiu ce e munca. Pe vremea lor aia care puneau osul erau aia care uramau sa aia succes in viata dar din pacate in ziua de azi conteaza mai mult sa fii in stare sa folosesti calculatorul decat sa-l ridici deci na, ce cred ei nu se mai aplica.

Am niste rude care traiesc in mediul rural. Am fost impreuna la un lac si am facut camping acolo, baietii stiau deja de la 5-6 ani cum sa taie lemne, faca focul, cioplit in lemn diferite chestii. Omul care creste intr-un mediu in care invata sa fie independent poate ajunge oriunde, se poate descurca singur.

Pai da Man dar sunt slabi, eu sunt de la sat și sunt slabi oamenii la IQ aici și ca munca nu se muncește chiar așa non stop sunt leneși și aici.

Deci băieții se pot descurca și în programarea, medicina? Frate daca știi să stai lemne nu înseamnă că te descurci oriunde.

Daca stii sa tai lemne si sa-ti faci focul nu mori asa usor ) Ajungi sa ai o gandire practica, care e folosita in multe domenii.
au doar 5-6 ani "frate" Parintii lor sunt foarte optimisti de cum cresc, nimeni nu are de unde sti ce le rezerva viitorul si ce vor vrea ei sa faca.

Totul este: unde- si ce invata copilul. in "cei 7 ani de acasa".
Mediul formeaza obiceiurile si cunostintele copilului, de acolo invata (sau nu).

)))un om care stie sa taie lemne ca si eu stiu de la 13 ani nu inseamna ca o sa ajungi programator.

Dar ce zici are daca un copil stie sa "taie lemne" de la 7 ani inseamna ca o sa reuseasca in viata? adica o s aajunga programator ?

Nu e sigur ca va ajunge programator, dar se va descurca mult mai bine in viata practica de toate zilele, mai ales cu munca fizica (ceea ce nu prea se poate spune despre copii de la orase).

E ca peste tot, depinde de persoana, pot fi betivi sau muncitori sau amandoua

De ce din pacate? De ce gandirea asta asa invechita ca doar daca muti bolovani zi de zi muncesti? Chiar sunt curios de ce atat de multi oamenii nu considera munca intelectuala munca.

Asta le explic si eu la baieti, bravo suntserios, ai intervenit bine si din munca intelectuala iti dezvolti si creierul, e buna si munca fizica dar la ceva la stat nu la privat, eu m-am nascut lasat si am "carat bolovani" si nu m-a ajutat cu nimic.

)))daca cari la lemne nu inseamna ca creezi noi trasee neuronale care sa iti ofere o minte mai antrenata sa te descurci in viata, eu am facut asta toata viata si nu m-a ajutat cu nimic , in cazul "caratului de bolovani" e ca aia mai bine decat deloc si doar atat.

Satul in care am eu activitate e plin de antreprenori. Ce-i drept, 70% din tineret pleaca in Ardeal.
Dar dintre cei care raman acasa, cel putin jumatate au afaceri interesante. Sablari industriale, camioane, comert pe anumite profile, constructii, service-uri de camioane, etc.
Chiar daca de mici au invatat doar sa duca vaca de lant, sa adune fan si sa care lemne, din adolescenta s-au orientat spre afaceri, si s-au descurcat foarte bine.
Un amic de la tara detine jumatate din flota Fan Courier din regiunea noastra, de exemplu.
Vecinul 'gard in gard' face mobilier bisericesc, parchet si alte obiecte scumpe din lemn masiv. Bine, el e mutat de la oras, ca si mine. Dar toate satele din zona aia sunt pline de afaceri considerabile, incepute din nimic.

Era o figura de stil. Din pacate pentru ei nu mai e asa
Sunt multi oameni care nu pun la fel de mult pret pe munca intelectuala dintr-un motiv simplu, nu o inteleg, daca nu cumva e ceva inginerie pe care o inteleg macar tangential, au impresia ca nu faci decat sa pui chestii la dosar.

Cu facultatea si doctoratul castigi mai bine... muncind la birou.
Apoi cheltuiesti banii, platind munca fizica facuta de cei care "doar atata scoala au".
Fiecare stie (daca stie) sa faca ce a invatat si plateste altora pentru ce nu stie sa faca.

Sunt destui oameni de la tara care au ajuns oameni de succes, ingineri, doctori, avocati.
Dar sunt si multi oameni de la tara care se multumesc cu o viata simpla, deci cred ca tu vorbesti despre un stereotip, care sincer sa iti spun, eu personal cred ca are o samanta de adevar in el.
Oamenii de la tara sunt mai obisnuiti cu o viata mai grea, conditii mai aspre si asta te face sa devii un om care, vrea nu vrea trebuie sa se descurce.
Spre deosebire de oamenii de la oras, care sunt mult mai comozi, pentru ca au mai multa libertate si mai putine responsabilitati, oamenii de la tara sunt nevoiti sa fie autonomi, mai mult sau mai putin, ca tot ai niste obligatii sociale(mersul la biserica, ajutatul semenilor).
Pentru cei de la oras e diferit, in sensul ca duc o viata mai lipsita de greutati, dar totodata lipsita de natura si de liniste.
Nu te duci sa scoti apa cu galeata din fantana sau sa scoti cartofii din pamant, le iei de la magazin gata impachetate si le pui in portbagajul masinii, nu in caruta.
Pe de alta parte, la oras, cum am mai zis, nu prea ai liniste.
Nu e ca si cum stai intr-un pentahause si ai servitori si totul e roz, cel putin nu pentru marea majoritate a oamenilor.
Stai la bloc, trebuie sa suporti galagia vecinilor, ai o locuinta deasupra, una sub tine, una langa, unii mai dau manelele la maxim, altii mai dau cu bormasina cand ti-e somnul mai dulce si lumea mai draga.
Afara esti inghesuit de masini, mai ales in orasele aglomerate ca Bucuresti, simti ca te sufoci de la trafic si masini parcate aiurea pe trotuare, mancarea din magazine nu se compara nutritional cu mancarea din gradina de la tara sau cu apa din fantana, respiri aer poluat, miros, mai un sobolan, mai niste gandaci, te mai opreste un tigan sa-ti vanda un telefon, altul sa-ti ia din buzunar, stii cum e.
SI la oras trebuie sa muncesti, sa platesti taxe, facturi. Nu dai la sapa, dar iti sufla seful in ureche si te taxeaza daca nu esti "un cetatean bun".
Deci sunt plusuri si minusuri in ambele cazuri, eu cred ca la tara te dezvolti mult mai bine, ca om, ca esti mai linistit si ai timp sa te cunosti, doar ca nu prea detii, din punct de vedere material. Chiar si pentru agricultura, trebuie investiti bani, nimic nu e gratis. Costa un utilaj, nu detii, trebuie sa platesti pe cineva sa iti are, semene, etc.
Dar sa stii ca toti au plecat de la tara, absolut toti. Odata cu inceputul industrializarii, multi s-au mutat la oras, crezand ca acolo e viata frumoasa si scapa de munca fizica.
Dar s-au trezit indatorati, stresati, suparati, lipsiti de vlaga, stand ca sardinele, urmarind la televizor ce viata extravaganta duc altii, mahniti, resemnati cu ideea ca se putea mai rau.
Tiranizati de un sistem care pune banul si puterea pe primul loc.
De aia trebuie sa fii autonom, sa inveti sa te descurci singur, sa te bucuri de lucrurile simple, de liniste, de aerul curat, de oamenii din jurul tau, de tot ce ti-a dat natura.
In afara de carat lemne, poti oricand sa citesti o carte, sa te cultivi, sa intelegi ce se intampla in lume si cum poti sa faci sa te descurci si tu mai bine.
Daca ai trai mai mult timp lipsit de viata de la tara, in haosul din oras, ai intelege ca tot ce este frumos in viata e de nepretuit si ai aprecia mai mult linistea, aerul curat si viata de la sat.

Am rude care au crescut la tara la taiat de lemne, turnat ciment si alte treburi gospodaresti de mici copii si viata grea de la tara i-a determinat sa faca mai mult, sa invete si sa plece mai tarziu la oras si au ajuns programatori cu salarii foarte bune.
Altii au ajuns ingineri sau studiaza prin Europa la universitati de renume, deci nu e totul negru si alb. Totul tine de tine si de cat de mult iti doresti sa faci ceva in viata. Si orice faci, sa faci cu drag, eu de exemplu am fost la liceu de mate-info si nu mi-a placut de niciun fel programarea, si culmea, toti prietenii si rudele lucreaza in IT, daca asta le-a placut, cinste lor, dar nu e pentru toata lumea, de asta unii prefera viata simpla, pentru ca nu iti da atat de multe batai de cap. Nu trebuie sa-i privesti cu dispret, ca fiecare om isi aduce aduce aportul, mai devreme sau mai tarziu, iar daca nu o face, el va avea de suferit.
Nu trebuie sa vezi totul in alb si negru. E nevoie de IT-isti, dar la fel de mult e nevoie si de electricieni, de ingineri, de profesori, de avocati sau de contabili.
La fel e nevoie si de oameni care stiu sa munceasca cu mainile, e nevoie de oameni care stiu sa puna un parchet, o faianta, sau sa-ti repare masina cand se strica.
Din pacate, sau din fericire, oamenii care nu invata, raman in spate si societatea ii trateaza urat, ii dispretuieste, multi vor sa profite de pe urma lor. Daca dai o tura prin Germania, o sa vezi cati romani duc o viata foarte grea, aproape de sclavi. Dar traind printre ei, o sa iti dai seama ca nu sunt oameni de o calitate inalta, cu multi nici nu poti discuta, sunt multi care beau, asculta manele, se bat intre ei si se cearta toata ziua de la nimicuri. Stau inghesuiti in cazari oferite de agentii care profita de pe urma lor, multi nu tin curatenie unde stau, dar asta e pentru ca ei aleg sa traiasca asa.
Iti povestesc, din experienta, ca am stat cu astfel de oameni si multi din ei nu au prea multe in cap, se multumesc cu 1000 de euro pe care pana la sfarsitul lunii ii cheltuie pe bautura si tigari, iar daca reusesc sa puna bani la ciorap, vin cu tot felul de figuri in tara de mari interlopi, dar la locul de munca pe unde au lucrat trebuiau sa accepte tot felul de umilinte. Ar trebui sa apreciez oamenii astia si cum traiesc? Sau sa vreau sa invat mai mult, sa nu ma multumesc cu o mie de euro sclav pe plantatiile chinezilor sau ale europenilor?
Sa accept sa ma umileasca un patron pe 3 lulele, 3 surcele sau sa pun mana pe o carte, sa fac o scoala si sa ajung ceva mai sus?
Problema este ca mereu ne place sa ne comparam unii cu altii.
Nu te mai uita la ala care taie lemne, ca are si el povestea lui si stie el de ce a ales viata aia. Daca tu vrei mai mult, invata mai mult, nu stiu, fa o facultate de horticultura, acceseaza fonduri europene si apuca-te de agricultura sa vina altii sa-ti taie lemnele, sau sa-ti planteze copaci sau sa iti culeaga via.
Nu te uita la cel de langa tine, ca tu nu trebuie sa fii ca el.
Fiecare om este unic si e gresita ideea asta ca trebuie sa fim toti la fel, sa castigam toti la fel, pentru ca o sa ajungem sa vedem lumea in alb-negru si vom fi usor de pacalit.