Salut, Am venit aici din cauza esuarilor cu cei din jur, am ajuns la concluzia ca ar fi mai bine sa inchei socotelile cu viata, va rog frumos credeti-ma pe cuvant nu am venit sa fac glume sau sa fiu luat in ras, doar ca ma simt atat de gol incat nu mai pot suporta. Am cautat un motiv, macar unul singur care sa ma determine sa renunt la acest gand, dar am esuat banal. Veti spune ca nu sunt in deplinatatea facultatilor mentale, sunt foarte sanatos doar ca ma simt bulversat si ranit incat nici ochii nu ii mai pot ridica din pamant. Sa te simti singur e poate cel mai crunt mod de a fi chinuit. Vreau doar un singur motiv, nu-mi raspundeti printr-o alta intrebare.
Frate altii merg spre tancuri in pas de plimbare, am facut-o si eu candva, kiborghii au aparat carcasa aeroportului din Donetsk pana la moarte, crestinii din Siria si Irak refuza sa se converteasca si sunt arsi de vii, si tu abandonezi lupta din cauza unui gol interior. Putin eroism te rog, nu accepta infrangerea, asta iti ajunge pe moment ca motiv. Cand il vei gasi pe Dumnezeu, golul interior va fi umplut, dar Dumnezeu se reveleaza oamenilor vii, nu celor morti. Te salut cu respect, fratioare.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Nu ma intereseaza ca mi se va sterge postarea dar:
Bai tipule, tu ai nevoie de o mama de bataie, sa vezi ce plin te vei simti pe dinauntru. Trebuie sa te zdraveneasca cineva. Ai sa vezi bataia ce intelepciune iti va da. E rupta din rai. Un motiv? Vrei un motiv? Cel mai bun motiv e acela ca nu stii ce iti rezerva viitorul. Ori treci prin viata luptand, si poti avea de castigat ori renunti ca un las si oricum nu capeti nimic! Nu fii tampit. Baga-ti mintile in cap.
Răspunde
În general, astfel de manifestări de "nelinişte", de "dezorientare" sunt stări foarte vulnerabile, şi indiferent de originea lor, trebuie să vezi în ele şi ocazia unei alte "aşezări" a "lucrurilor" esenţiale din viaţă, a priorităţilor, a valorilor, modul în care te raportezi la ceilalţi, modul în care te raportezi la Dumnezeu, aşteptările pe care le ai de la tine...
Într-o astfel de situaţie de lipsire de sens sau de dificultati este esenţial să cauţi sprijin moral. Nu sta aşa. Nu trebuie să îngădui nici o şansă pentru vreun gând al sinuciderii, nici în fanteziile şi nici în glumele tale.
Trebuie să fugi de un astfel de „început" de gândire, ca de sinuciderea însăşi, pentru că fiecare „început" de gând este ca o „toartă" pentru stări de mai târziu.
Stările de depresie sunt inevitabile în viaţa oricărui om, dar ele se primesc cu maturitate, demnitate, curaj şi înţelepciune (fiecare astfel de stare vrea să ne avertizeze şi să ne repare lipsuri)!
Este vital să ceri şi sfatul unui duhovnic, al unui preot cu experienţă, de exemplu, dar într-un moment liniştit în care să aibă timp să-ţi asculte şi să-ţi înţeleagă bine dificultăţile afective.
Şi trebuie să te mulţumeşti cu paşii mici dar siguri şi definitivi, ai aflării răspunsurilor, la întrebări esenţiale ale vieţii...
GreyN Poate voi nu ati fost atat de pierduti, poate ati fost mai norocosi si a avut cine sa va spun termina, sa nu te defineasca nimic pana la o varsta iti spun ca e greu.
Poate voi nu ati fost asa pierduti, poate ca la un moment dat a intervenit cineva, poate ca intamplarile sortii va facut sa va schimbati drumul. Sa stii ca anii, singuratate, oamenii te transforma in cineva pe care ajungi sa-l urasti, nu doar ura dar atat de tare incat nu te mai suporti si cauti orice alt drum, chiar daca vei fi amintit ca un las, important e doar sa scapi.
Unde e Dumnezeu? spune-mi parerea ta, unde il gasesc si cum? nu El ar trebui sa ma gaseasca pe mine?
Asa...si care-i faza?
Vrei sa-ti plangem pe umar...sau?
Ai ajuns la varsta la care ti-ai dat seama ca omul este cel mai rau animal de pe pamant si deja cedezi?
Nu zic sa nu o faci, nu are rost sa lupti atat, viata nu are nici-un rost, nu are nici-o logica, totul este...aiurea.
Te nasti, inveti o gramada de chestii, ajungi la varsta de 18 ani, te angajezi, muncesti non stop pe rupte, ai un salariu de c***t, trebuie sa-ti faci o familie, te chinuiesti sa cresti un copil, ajunge ala la maturitate, tu imbatranesti, mori, si ce ai realizat?
Pentru ce atata truda, atatia nervi, atata munca?
Nu ai de unde sa stii ce este dupa moarte, nu ai de unde sa stii daca a meritat toata munca pe care ai depus-o in viata ta.
Pe site-ul asta o sa primesti doar sfaturi sa nu o faci, sa lupti, sa nu te lasi, ca viata este frumoasa, ca merita traita.
Gen... daca unii oameni au pofta asta de viata asa mare, ce zic ei?
Hai sa-i tragem si pe ceilalti dupa noi, sa le bagam in cap ca de fapt asta trebuie sa faci, sa lupti ca un sclav, sa dai tot ce-i mai bun din tine, nu stim de ce...dar noi asta spunem.
Vrei sa inchei socotelile cu viata? Fa-o, ce ne spui noua?
Ai tot dreptul sa iei orice decizie vrei in viata ta, este viata ta, tu decizi daca vrei sa traiesti sau nu, nu niste anonimi de pe internet.
Ai putea sa-mi si raspunzi la intrebare? ca tot te-a frecat s-o pui.
Cam fiecare dintre noi ne aflam in momente dificile ale vietii, cand consideram inutili, cand consideram ca am esuat ca si oameni in societate.
POATE ar fi cazul sa discuti cu cineva apropiat despre asta!
POATE ar fi trebui sa umbli prin spitale, in special cele oncologile.Sunt oameni care traiesc alfel care ar da orice sa traiasca
POATE ar fi cazul sa faci vizite la orferinate sau azile de batrani, sau chiar la familiele nevoiase!
Sunt familii care si in 2015 traiesc fara canalizare, fara curent, care nu au asigurata painea zilnica.
Cu totii avem probeme! Te asigur a si cei bogati au!
Sa-ti inchei,, socotelile cu viata'' nu e solutie!
Sa lupti, sa gasesti o solutie da!
Daca ai posibilitatea cauta un mod de face voluantariat undeva.
Nevoia de fi de ajutor iti va alunga aceste ganduri!
INCEARCA!
Buna:)
Chiar crezi ca este momentul sa iti pui capat zilelor? tu te-ai gandit macar o clipa la parintii tai? nu cred... daca ai fi gandit, ai fi realizat ca iti vei NENOROCI bietii parinti.
Cati ani ai/ce te-a determinat sa crezi ca nu mai exista o solotie pentru a trece peste acel obstacol? ai v orbit cu mama/tata/frate/un amic? daca nu ai incredere in cei apropiati, cere sfatul unui preot, descatuseaza-te spovedindu-te/ daca nici asa, scrie-mi in privat si te voi asculta cu drag.
Tu crezi ca esti singurul cu probleme? nu nu.
Uite aici un exemplu demn de urmat.
https://www.youtube.com/watch?v=Hj2-shWkwsY
O zi buna sa ai si nu ezita sa imi scrii in privat.
Sa stii ca singuratatea e o problema generala. Sigur, e o chestiune de grad. Dar oricum omul e singur, cei din jur isi fac o imagine despre el foarte departe de modul in care se vede el insusi. Si cand observi diferenta dintre aceste doua imagini, iti dai seama cat esti de singur, chiar daca ai rude si prieteni. Ranile sufletesti se vindeca in timp, doar stiu asta inclusiv din experienta. Eu am plecat cu sentimentele astea de inutilitate a vietii, insotite si de o filozofie nihilista, inca de la inceput, din adolescenta, dar uite ca in timp starea de spirit mi s-a schimbat complet, zic eu. Mai vorbim, daca vrei poti sa-mi trimiti numarul de telefon prin mesaj privat si te sun. Sau ceva de genul asta. Buna seara.
Nu, tu ar ar trebui sa faci asta. Te poti duce sa vorbesti cu un preot, cu un psiholog ce iti poate face putin ordine in minte, dar doar tu iti poti controla creierul, gandurile, actiunile. Tu esti direct raspunzator pentru alegerile ce le faci in viata.
Salut. Si eu sunt depresiv, continuu, am si prietena etc. Dar sunt o fire trista si nu imi place sa vorbesc prea mult cu lumea... Imi place sportul, alimentatie sanatoasa, etc. Dar tot sunt trist si stresat. Poti sa citesti si tu Biblia, noul testament, macar ca lectura si pilde, nu altceva. Macar daca vrei sa te omori, ia si tu o sabie si du-te si omoara-l pe Basescu si apoi mori erou, nu? 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
