Daca nu iau note bune raman corigenta, repetenta apoi nu vreau sa stiu...
Daca iau note bune si ma straduiesc imi pierd neuronii si mor de plictiseala urmatorii 80 de ani.
Deci da\nu. ))
Pe mine m-a interesat BAC-ul, nu ma interesa ca profesorul x ma evalua la 6 si altul la 10.
De ce? nu te supara ca intreb intreb din curiozitate atat.
Pentru că notele sunt niște numere nenorocite care nu reprezintă nimic.Iar la liceu sunt fix 0.
Singurele note care ar conta sunt cele de la materiile pe care vrei să te axezi.
Dacă contează atât de mult notele pentru un elev, atunci nu vor mai avea viață ci vor învăța să nu-și dezamăgească batrânii comuniști de la catedră.
Mi-a păsat până la liceu, că am fost tot prima din clasă şi am avut doar medii de 10.
Şi în a 9-a am plâns că am luat 2 de 8 la o materie şi n-avea cum să-mi iasă 10.
Dar din a 10-a încolo.păi...um...nu prea mult, voiam doar să nu fiu chiar ultima din clasă.
Îmi pasă. Nu sunt genul care să fie disperată dacă primește un patru, dar consider notele importante.
In liceu, pe moment. Dupa am realizat ca notele nu inseamna nimic.
Acum la facultate vreau doar sa trec
Salut!
Nu mai sunt eleva de vreo 15 ani, in curand 16, dar niciodata nu am avut vreo nota mai mica de 8 si vreo medie mai mica de 9 la vreo materie, media generala a aniklor de liceu fiind 9, 90.
Nu ma interesa neaparat ce note iau, dar imi doream sa invat cat mai mult pentru ca imi placea sa stiu multe, sa particip la ore, sa fiu activa, sa imi imbogatesc cultura generala. Si asta facea, implicit, sa am doar note foarte mari.
Iar setea de cunoastere nu s-a potoloit niciodata, am manifestat-o cu aceeasi intensitate si in facultate, si la master, si la doctorat, si post-doctoral, optand mereu pentru noi cursuri, formari, conferinte, dar mai ales citind enorm, enorm.