| Nimeni444 a întrebat:

Salutare o sa va prezint viata mea de rahat pe care am trait-o pana acum vreau niste sfaturi ca nu mai suport, din punct de vedere nervos, nu ma gandesc la ce credeti voi cand zic ca nu mai suport dar imi vine sa sparg tot ce vad.Deci hai sa va introduc in viata mea.M-am nascut sa zic asa cu un rahat de nume de familie, in primele 3 clase a fost ok nu zicea nimeni nimic, dar tinand cont ca profu pe care il aveam ma striga doar pe rahatu asta nume, TOTI din clasa ma strigau pe el in loc sa ma strige pe prenume, hai si in 4 a fost decent, dar din a 5 a devenit un calvar,toata lumea efectiv ma strigau si ma batjocoreau din cauza numelui asta, ma duceam la scoala NIMENI efectiv NIMENI nu vorbea cu mine, N-AM AVUT niciodata vreun prieten la scoala niciodata, doar genu ala de cacati care vorbeau cu mine acum si 2 minute mai tarziu spuneau la toata clasa ce am vorbit, deci sa trecem mai departe clasa a 5 a fost un calvar, in fiecare iz ma duceam la scoala doar pentru asta, nu numai ca mi se intamplau cacaturile astea la scoala, dar dupa veneam acasa si auzeam bai ai luat 6 ed cand ti-am luat calculatoru nu mai inveti(Ideea e ca nu mai invatam ca nu mai puteam, ca eu in primele 4 clase eram atent in clasa si invatam,acum nu mai puteam daca ma batjocoreau aia incontinuu)dupa ce mi se intampla la scoala,ami veneam si acasa auzeam in fiecare zi galagie,ca ai mei erau niste idioti care se certau din toate cacaturile,maica-mea punea botu fugea in sufragerie la televizor si inchidea usa,iar taica-meo statea si se uita ca prostu pe pereti(dupa ce el deseori incepea cearta asta) deci cu ei nu puteam discuta nimic despre ce mi se intampla la scoala,mai ales ca taica-me era si genu ala care n-a prmit iubire in copilaria lui, care efectiv facea ce vazuse la tacto. Daca astea nu erau suficiente m-am mai si ingrasat ca mancam din cauza stresului, inca un motiuv de batjocora, pe clasa a 6 incepusem sa rezist mai bine la frecusurile astea zilnice pentru ca descoperisem ca iubesc ceva si gasisem cariera pe care vreau sa o fac, imi amintesc si acum ziua cand m-am hotarat sa-i spun lui taica-meo ca imi place fotbalul, imi amintesc efectiv cum l-a bufnit rasu si a inceput pai ce ab esti tu in stare..si asa mai departe, dupa o perioada in care am cazut de tot am inceput sa fac eu sport in casa sa imi revin ca mi-am dat seama ca nu ma sustine nimeni,(apropo pe clasa a 4 i-am aparat pe niste prosti din sat de altii si astia asa recunoscatori au fost ca de pe calasa a 6(ca aia erau cu 2 ani mai mici, au inceput sa vina cu rahati aia de care ii aparasem sa-mi ea si el bullying noaptea in statie)Deci programu meu zilnic de pe a 6 pana la liceu era asa : suportat bullying 6 ore in scoala, dupa fugit 5 statii cat mai departe de ratatii aia cu care oricum ma intalneam in motocar dar nu erau si aia care voiau sa ma bata, apoi veneam acasa si ascultam aceeasi caseta adica certurile astea zilnice din nimic.La liceu am crezut ca va fi mai bine, da ce sa vezi am picat iar cu niste rahati pe care i-am avut in generala si am ajuns tot luat la misto, pe a 9 a fost calumea ca am intrat cu tupeu in liceu ca sa nu mai ajung asa, doar ca intr-o zi de a 10 am facut prostia sa-l las pe unu sa ma ia la misto fara sa reactionez si de atunci incepuse toata clasa. efectiv aceeasi caseta.ca la generala,asa am avut norocu sa zic sa nu am nici aici prieteni,sa nu imi fac si eu ca altii majoratu,sa nu am pe nimeni care sa ma asculte, sa ma sustina, sa nu am niciodata o iubita, sa nu am cariera pe care am vrut-o si singurul lucru in *** pe care i l-am cerut alor mei si asa mai departe.Si nu mai suport cand ma gandesc bai vere toata viata mea de cate ori am vrut ceva n-am primit, am vrut sa am prieteni am incercat sa comunic am fost judecat pentru cum ma cheama, am vrut sa am si eu o familie care sa ma sustina n-am avut si asas mai departe..Simt ca nu mai are rost sa vreau ceva ca de cate ori vreau ceva nu se intampla.M-am saturat mai ales ca taicame-o e un idiot care toata viata m=a comparat cu altii, dar el niciodata n-a vazut ca altii au primit suportu ala de la parintii, aia n-au vazut certuri in fiecare zi, aia n-au fost luat la misto din cauza unui rahat de nume si asa mai departe.Mai e vreunu pe aici care a trait rahaturile astea? Daca da hai sa vorbim.Deci le-am bifat pe toate pana acum
Nu prieteni
Nu iubita
Nu falacut sa stranga ca prostu banii pentru cand va fi bmilie care sa ma sustina la nimic
Nu cariera pe care mi-am dorit-o
Nu majorat cum au altii
Nu vacante(Pt ca toata viata lui taicame-o i-a patran ca na mentalitate de roman.)
Nu nimic, am 20 de ani si nu mai am chef de nimic,pentru ca simt ca eu NICIODATA n-o sa am nimic din ce vreau,ce rost sa vreau prieteni daca dau de rahati care ma injura pentru ceva ce nu controlez eu,ce rost sa vrei o cariera daca cariera aia o poti face DOAR daca te ajuta tacto si tacto e un ****, niciodata n-o sa am probabil nicio gagica pentru ca FEMEILE se uita doar la astia care au bani in *** nu se uita la circumstantele de ce tu nu ai, sau se uita daca ai o pasiune, cu ce ma ajuta sa am o pasiune daca nu o pot realiza si asa mai departe.Incep sa o iau razna cand ma gandesc ca in toata viata mea TOATE esecurile astea tin numai de chestii pe care nu le-am controlat eu
Nu eu am ales numele asta
Nu eu mi-am ales familia asta
Ce **** sa fac?

8 răspunsuri:
| ValeaDeBrazi a răspuns:

Este into/prefata la o nuvela?

| minrest a răspuns:

Acuma esti mare, nu mai conteaza numele de familie, oricum daca vrei vei putea sa adopti numele de familie al sotiei. Iti spun eu ce as face in locul tau: mi-as urma pasiunea mai incet decat ar fi trebuit, prin forte proprii. Lucrezi, inveti ce mai iti lipseste, faci facultatea, si ajungi unde doreai cu o intarziere de sapte, opt ani.

| Nimeni444 explică (pentru minrest):

Pai da, da fotbalul era pasiunea cum sa o mai pot urma happy?

| Nimeni444 explică (pentru ValeaDeBrazi):

Era bine daca era doar o nuvela

| LoveSleep a răspuns:

Nu pot sa cred ca am citit toata mizeria asta.

Ai o mentalitate de victima. Toata viata ta a fost naspa, awww, saracul de tine.

Bro, cu totii am avut o viata naspa. Lucrurile care ti se intampla nu pot fi controlate, dar poti controla ceea ce simti si cum reactionezi.

Exista un singur lucru clar in viata ta:
Ca va ramane la fel pana cand nu vei decide sa incetezi sa te plangi si sa faci ceva.

Du-te la sala, schimbarea de mentalitate si tot ceea ce ai nevoie va veni din disciplina pe care o obtii acolo.
Daca nu ai bani, fa singur acasa. Fa un singur lucru singur de care sa fii mandru si dupa, vei putea sa ai incredere in tine cand te apuci de ceva.

| minrest a răspuns (pentru Nimeni444):

Nu m-am gandit la asta, scuze. Ce putem face? Cand am implinit 18 ani, lucram deja de o luna. Cel mai bine era sa iti poti urma chemarea, dar fotbalul te duce pana la treizeci de ani. Nici in Fratia din Craiova, nici in Clanul Sportivilor nu am observat sa fie multi fosti fotbalisti. Alta pasiune, si o urmezi pe aia prin forte proprii. Capitalul tau, cel care conteaza, varsta, nu mai e intact, dar mai ai mult din el.

| StoicAnalysis a răspuns:

De ce nu iti cauti o alta pasiune? Ca de acum fotbalul nu il mai poti practica daca nu te-ai dus de mic.
Cum gasesti alta pasiune probabil ma intrebi? Pai incerci tot felul de chestii si afli pe moment. Poti incerca pictura, fotografia, gradinaritul, ciclismul, desen tehnic, etc....Si ceva tot trebuie sa se prinda de tine.
Si asta cu numele de familie deja e exagerata victimizarea. Am avut un coleg in liceu pe care il chema Puță Mihai. Crezi ca el a cazut in depresie si s-a apucat de plans? Baietasul n-a avut nici o grija. Radea si el pe seama asta si facea autoironie pe situatie. Viata este traita fix cum vrei tu sa fie traita. Tu alegi pozitia de victima, nu cei din jurul tau.
Daca te-ai saturat de ai tai, ia-ti bagajelul si muta-te. Daca nu iti place numele de familie, te poti duce la buletine si sa faci cerere pentru a-l schimba. Daca vrei sa ai prieteni si relatii, te duci la un psihoterapeut, te vindeci si incepi sa socializezi.
Ideea e ca solutii se gasesc. Important este ca tu sa vrei.

| MarianWLF a răspuns:

Si de ce alegi sa te tii in continuare de acele esecuri? Investesti 100% din energia ta in a-ti tine vi acele amintiri negative, pui "ce rost are" in fata a orice incerci sa faci, asa nu ajungi nicaieri, "o minte negativa nu iti va aduce o viata pozitiva", vorbesti la 20 de parca ai 50 si ti-ai ratat viata, apuca-te de sport, apuca-te de dezvoltare personala, ai mii de materiale pe net si nu iti mai plange de mila, vezi ce poti face incepand de acum, daca fotbalul e pasiune mergi si il practici de placere, nu pentru cariera, nu e nimic rau atat timp cat iti ocupi timpul cu lucruri care te implinesc.