Eu cred așa
Prietenul e nevinovat, el știe asta (deci inclusiv detectorul de minciuni) așa că nu există nici o posibilitate (dovadă) care să-l incrimineze. Nu are cum să ajungă să plătească pentru fapta mea.
Nici măcar n-are cum să ajungă să fie reținut preventiv, conform Codului Penal.
Iar tevatura, deranjul și agitația prin care va trece, datorită acuzării și cercetării, e un preț mult prea mic pentru el, pentru că a existat o cale să-și salveze mama. (și e bine că nu știe asta și are conștiința curată).
Deci, aș lăsa relaxat lucrurile să curgă, chiar dacă el va fi tăvălit puțin.
(Dar ar trebui să iei în calcul situația în care un anchetator deștept, ar merge pe fir, ar afla de unde a avut el banii pentru mama lui, ar ajunge la mine și ar săpa în continuare )
As mărturisi ca eu sunt vinovatul. Dacă am ales sa-l ajut pe calea aia de ce sa îl las pe el sa răspundă? A fost in favoarea lui, dar nu el a cerut-o. Nu mai conteaza motivele pentru care am făcut-o, conteaza ca doar eu sunt responsabila. Asa ca îmi asum vina.
Asta doar ipotetic vorbind, pentru ca in realitate cu siguranta nu as face nimic care sa îmi pună cariera in pericol.
As vorbi cu prietenul, as spune ce s-a intamplat. Daca e nevinovat oricum nu are cum sa il gaseasca politia vinovat, el nefacand nimic, nu se vor gasi dovezi, in mod normal nu ar avea cum sa il aresteze fara dovezi. Daca s ar ajunge cumva sa para ca e vina lui, conform scenariului tau as recunoaste, dar as face o intelegere cu firma, mi as lua avocat. Fapta e fapta, as incerca sa dau banii inapoi, impreuna cu prietenul pentru care am facut totul.
Sigur te uiti la telenovele.
Verbul "a mărturisi" are un singur i in coada.
Și dacă mă uit e vreo problemă?
Întreb deoarece văd că insiști cu asta.
Apropo, dacă nu vrei sau nu ești capabil să răspunzi strict la întrebare și tematica ei, atunci nu o mai face.
E problema pentru ca incerci sa ceri pareri reale despre evenimente fictive, paralele cu realitatea.
Iti faci rau umplandu-ti mintea cu prostiile astea. Ai aproape 30 de ani, incearca sa cobori pe pamant.
Problema o fi pentru tine.
Am imaginație și îmi place să creez scenarii. Ceva rău în asta?
Dacă nu îți plac întrebările și tematica lor, atunci nu mai răspunde. Simplu.
Pot să am și 40 de ani. A avea imaginație și a creea scenarii nu este ceva blamabil sau "prostii" cum le numești tu.
Apropo, vezi că urmează și alte scenarii.
Ziceai ca sunt abil si inteligent si mi-am sters toate urmele, deci nu as face nimic.
Si cum sa plateasca prietenul tau, daca el spune ca eu i-am dat banii?
Depinde. El ar spune că tu i-ai dat banii iar tu să declari că i-ai împrumutat de la rude, prieteni, bancă dar anchetatorii vor verifica și când vor întreba acele/acei rude, prieteni ale/ai tăi, aceștia vor nega că ți-au împrumutat bani, dar chiar și așa, nu există nicio dovadă concludentă, vizibilă, palpabilă că tu ai comis frauda.
Cel mai probabil vei fi doar cercetat dar pus în libertate din lipsă de probe.
anonim_4396 întreabă: