Se spune ca filosofia este regina stiintelor, asa este, dar de ce?

Nu este așa, chiar dacă se spune.

Are multe ramuri.

Poate pentru ca e complexa si nu toti o pot intelege.

Filozofia este disciplina cu ambitiile cele mai mari in stiinta.
Ea se numeste iubire de intelepciune si scopul pe care si-l asuma este de a ne arata ce este aceasta.
Din pacate, la un prim contact cu ea, mai mult ne sporeste confuzia.

De ce nu este asa?
Cine a pus bazele stiintei daca nu filosofia?
Cine a dat impuls spre cunoasterea absoluta?
Nu cei care au cugetat la "nimicuri", la ceva mult mai profund decat ce se cunoaste in general?
Cad merele din copacul lui Newton pentru cel care nu cugeta la nimic?
Cine mai este ca Socrate sa deschida minti si sa lumineze pe cei aflati in intuneric?
Si totusi Platon i-a calcat pe urme, si nu doar ca, dar si a facut din filosofia lui o stiinta valida.
Stiati cum sa nu stiti ca Platon i-a fost ucenic lui Socrate, oh dar si cat de mult ii mai placea acestuia sa stea la lumina lampii lui.
Alături de profesorul său, Socrate, și de cel mai cunoscut student al său, Aristotel, Platon a pus bazele filosofiei Occidentale și științei.
Multi au facut din filosofia unora ce azi noi numim stiinta, iar azi o consideram apa de ploaie.

Cine a pus bazele stiintei daca nu filosofia?
Care sunt bazele științei puse de filozofie? Poți să faci referire la o bază, măcat una? Asta ca să nu vorbim discuții de cabană seara la un pahar de vin după o excursie în aer curat?
Cine a dat impuls spre cunoasterea absoluta?
Ce e aia cunoaștere absolută? Și cum dai impuls spre ea, gen, orice picior în fund e un impuls înainte spre absolut?
Nu cei care au cugetat la "nimicuri", la ceva mult mai profund decat ce se cunoaste in general?
Și cum au cugetat, mă rog dvs, ca Badea Iuăn?
- Ce faci bade, șezi și cugeți?
- Ba numa șed.
_ Cad merele din copacul lui Newton
Anecdota că i-a câzut mărul în cap e fumată de mult. O să-ți spun una cu Newton și pisicile lui. Ca să intre în cameră, le-a făcut două ușițe, una mare pentru pisica mare și una mică pentru pisica mică.
Cine mai este ca Socrate sa deschida minti.
De căte minți a sucit, a fost condamnat, sau ostracizarea sau bei cucută. Ca era dus cu pluta, se vede din faptul că a ales cucuta.
Și cu Platon și cu Aroistotel al tău, nu știi că filoofia lui adoptată de biserică în vest a făcut să stagneze știința în tot întunecatul ev mediu, și a fost nevoie să vină pe filieră arabă câte ceva din Orient, ca să scape lumea de el.
a pus bazele filosofiei Occidentale și științei.
A filosofiei da, a științei nu. Știința nu a apărut în universitățile medievale conduse de popi unde se făceau doctorate despre numărul de îngeri care încap pe un vârf de ac, ci prin contestarea filosofiei scolastice. Mai citește înainte să emiți cuvinte mari și judecăți de valoare nefondate.

"Care sunt bazele științei puse de filozofie? Poți să faci referire la o bază, măcat una?"

Logica formală, care a fost dezvoltata în antichitate, în China, India, și Grecia. Logica greacă, logica aristotelică în special, a constatat aplicarea pe scară largă de acceptare și în știință și matematică.
Știința modernă este împărțită în general în trei ramuri majore care constau în: științele naturii, științele sociale și științele formale.
Există un dezacord dacă științele formale (de exemplu, logică, matematică și informatică teoretică) constituie de fapt o știință, întrucât nu se bazează pe dovezi empirice.
Metodele stiintelor formale sunt totusi esentiale pentru construirea si testarea modelelor stiintifice care se ocupa de realitatea observabila, iar progresele majore ale stiintelor formale au permis de multe ori avansuri majore in stiintele empirice.
Pe baza viziunilor filozofice, o viziune a lumii în condițiile actuale devine un instrument puternic prin care oamenii de știință din diferite direcții dobândesc cunoștințe.
Celebrul Albert Einstein, răspunzând la întrebarea despre importanța filozofiei pentru știință, a subliniat că această disciplină este fundamentul, „mama cercetării științifice". Acest mare om de știință a studiat profund fundamentele filozofiei, preferând părerile raționaliste ale lui Benedict Spinoza.

Nu voi raspunde la celelalte idei pentru ca asta ar insemna si sa lungesc discutia cu dvstra.

Citesc inainte sa emit lumina prin cuvinte mari de la niste oameni mari, deci nu plecati cu o premiza despre ce cunostinte am pana nu e verificata complet de stiinta empirica.

Apreciez mult răspunsul dtale. Al meu a fost o provocare.
... Există un dezacord dacă științele formale (de exemplu, logică, matematică și informatică teoretică) constituie de fapt o știință, întrucât nu se bazează pe dovezi empirice.
Aici aș avea de comentat. Dovadă = proof. Matematica este o creație a minții umane. Conținutul, substanța acestei științe este înafara domeniului empiric. Este un modelare a realității înafara experienței senzoriale directe. Nu pot avea experiența entităților matematice decât la nivel intelectual.

Pentru a intelege orice stiinta, avem nevoie de epistemologie, de filosofia stiintei, care este ramura (si totodata cel mai util produs), a filosofiei; odata ce filosofia este indispensabila celorlalte stiinte, ii putem spune regina stiintelor.