Sincer, de ce doare adevărul? Care e problema persoanelor care nu suportă acest "adevăr"? Nu vreau alte adevăruri spuse din mintea cuiva. Sincer, azi chiar nu sunt bine psihic și nu vreau să mai aud și alte adevăruri ci întreb la nivel medical și psihiatric sau psihologic, habar nu am de ce ține treaba asta, dar m-am lovit mereu de acest adevăr. Și nu a fost niciodată adevărul în care mi se spunea ce tipă faină sunt. Și tot din cauza acestui adevăr relațiile mele s-au cam dus dracu. Așa că dacă tiparul se repetă, poate e la mine problema. Tiparul suna cam așa, un amic din ăia care-mi jurau iubire și susținere și amiciție pe viață, îmi scormoneau defectele, am admis că am, asta nu am cum să neg, acum sincer, dar ei scormoneau deep și eu mă săturam și ori le-o întoarceam prin adevăr și mă dădeau ei dracu, ori eu îi dădeam pe ei. Și cam ăsta e tiparul, relațiile mele cu oamenii nu au ținut, nu din trădări mari, nu din alte umilințe ci cine știe ce telenovele care mai aud pe la alții, ci din retardatul de adevăr. Și sincer, observ că tiparul se repetă.
Așa că, acum, văzând astea întreb, ce e cu adevărul ăsta, cu "adevărul doare" de ce dracu doare? Nu mă luați cu "nu te cunoști și de aia" am auzit asta mereu, azi mă cunosc și tiparul tot se repetă, poate ce-i drept, da, azi nu mai reacționez ca în trecut, așa de arțăgos, dar la dracu de nu mereu apare cineva să pulseze la maxim teoria asta cu "adevărul doare".
Deci vreau să știu, ca și tulburare sau problemă psihologică ori chiar psihiatrică, unde duce treaba asta?
Și așa va fi mereu viața mea, oare? Ce am de acceptat sau de schimbat ca oamenii să nu mai vină și plece din ea? Deja sincer, am ajuns până chiar și paranoică, dar și obosită, dacă la primele întâlniri și socializări cu cineva, visam frumos, că va fi frumos și etern, azi nici nu mă mai prea încântă deoarece știu că din cauza acestui "veșnic adevăr" relațiile se vor duce dracu.
Deci care-i adevărul? Ce vrea să-mi spună viața prin despărțirile astea? Și azi chiar vreau adevărul oricare ar fi el și oricât de crunt ar fi.
Și mai am o întrebare care mă macină teribil și așa sper să-mi mai confirm sau infirm o teorie.
De ce (simt eu) că adevărul ăsta oricare ar fi este spus doar la nervi și niciodată pentru a sesiza prostului asta ci doar a-l măcina cu propria lui prostie? Sper că ați înțeles unde bat și de fapt de ce mă împotrivesc eu adevărului ăsta.
Deci dacă să zicem teoria mea s-ar adeveri, oare atunci dacă dau papucii oamenilor care de-a lungul existenței mele pe pămânțel mi-au spus adevărul, înseamnă că totuși aș avea dreptate? Adică ei ar fi meritat spatele meu pentru acel adevăr? Sper că mi-ați înțeles dilemele, măcar voi. Dacă nu, asta e. Treceți peste și aia e. Cred că sunt o cauză pierdută la a fi înțeleasă de cineva. Poate ăsta e adevărul și destinul meu, cine știe...
Ordonare:
Cronologică
Ai bagat pe aici un roman 
Deci tu vrei sa stii ce anume se intampla, de ce cand se spune adevarul, toti pleaca
De fapt acei barbati ce spui tu, nu tiau spus adevarul, dar incercau sa afle ce anume nu este in regula cu tine sau poate cu ei.
Tu bineinteles te enervai, apoi ori se lasau ei pagubasi, ori plecai tu.
Sa iti spun ceva.Intro relatie, rar o sa vezi, sau deloc, ca atunci cand unuia din partneri nu-i place ceva la tine o sa iti si spuna, niciodata nu o va spune asa direct.
Va incepe cu lalaieli, cu chesti, i ca ai aia, ca ai ailanta, cum ai spus si tu, sapa mai adinc, dar de fapt ei nu sapa, ei se leaga de una alta, pentru ca le este rusine sa spuna direct ce nu le convine.
Am avut si eu asa cateva tipe pur si simplu la una, nu prea pricepeam ce se intimpla.adica era ceva in neregula, iar eu incercam sa ma gindesc unde ar fi problema.
Sint chestii ce nu le stii atunci, nu-ti dai seama ce este in neregula cu ea sau cu tine, asa ca esti cumva pus in dificultate.
Cind afli ce problema ar fi, daca problema este la ea, nu stiu citi barbati, ar avea curajul sa-i spuna in fata direct ce se intampla.
Eu nu am auzit, vazut pe cineva sa faca asa ceva.Stau si se tatoneaza, o lalaie pana cand apar discutii intre ei si relatia se duce de suflet.
Is cazuri cand se pot rezolva acele problema, altele care nu, dar daca nimeni nu spune adevarul, uite asa te desparti si nu vei stii ce anume n-a mers bine.
Tu de exemplu, gasesti un mascul, ajungi sa faci sex cu respectivu, apoi esti nemultumita vezi ca ceva n-a mers bine, nu te-ai simtit cum trebuie si iti dai seama ca ala nu are scula masura ta, ori nu-i functionala cum trebuie, ori nu se pricepe ce sa faca cu ea ok?
Ce faci, ai curaj sa spui tipului ca are scula prea mica? hai sa te vad.Iti garantez ca nu o sa-i spui, dar usor usor o sa incerci sa te retragi, ala va simti si te va intreba, asa vor apare acele discutii urmare de la revedere, drum bun
Hai sa iti zic eu acu, ce am patit cu o tipa Avea ceva problema, am aflat nu atunci pe loc, dar dupa putin timp si ma gindeam ce sa fac, cum sa fac sa-i zic.
Deja eu ma informasem si aflasem ca problema se putea rezolva.
Asa ca am sunat-o nu stiu daca F&F as fi avut curajul sa-i zic si i-am spus, uite cum sta treaba, tu ai o problema, i-am expus situatia, i-am zis ca imi place de ea si ca de aia ii si spun, ca exista rezolvare bla bla.
Ce crezi? Tipa m-a facut nesimtit a spus ca n-a avut niciodata nici o reclamatie de la nici un barbat, ea mai avusese relatii inainte si toti o paraseau.
Eu i-am spus, daca nu ai avut reclamatii, de ce na ramas din aia nici unu cu tine?
De aia nu ramase nimeni cu ea, toti au vazut, dar sau retras, nimeni nu avuse curajul sa-i spuna adevarul.
Asa cum am spus si de femei, voi ati avea curaj sa spuneti unui barbat ca are scula mica? Ori ca nu va place ce va face, cum va face?
Nu ai curajul asta nici tu, de aia apar acele discutii urmate de despartire.
O relatie sa fie puternica trebuie ca cei doi sa fie sinceri, sa spui ce-ti place clar, ce nu-ti place la celalalt, unele se rezolva, altele nu, dar macar stii, poti trece peste, sau nu poti.
Sint chestii peste care poti trece, altele nu, dar daca nu discutati cu partenerul, nu stii nici problema, nici de se poate rezolva.
Am discutat pe aici cu o fata, ma refer pe TPU cred, asa cred ca pe aici, sau poate altundeva, in sf terminase liceul, se dusese la facultate, frumoasa, buna rau la prima vedere, se incurcase cu unu mai mare ca ea cu multi ani, dar ala o prefera pe maicasa
Ma intreba pe mine ce se intampla.I-am zis poate ca nu-i buna la pat, alta explicatie nu-i.Ori zic esti asa mai saraca cu duhu si aluia nu-i place.
Tipa a fost si pe aici in vacanta sa lucreze, undeva in virginia cred, dupa a spus ca nu-i mai trebuie ca o puneau aia la munca, cum ea mare frumuseste sa vina una oarecare sa-i dea ei ordine, pai ce asta e america zicea ea? Zice daca e pe asa atunci prefera sa ramana in ro unde este vazuta bine, nu-i pusa la munca, dar undne probabil o calareau toti
Deci adevarul este undeva la mijloc, este asa cum spui tu, problema poate este la tine, poate nu te cunsoti tu bine. Unia au o parere f buna despre ei, de cele mai multe ori supraevaluata, asa cum era cazul fetei de mai sus, se credea zina din povesti, dar barbati mult mai mari ca ea de ani o preferea pe maicasa.
Eu chiar i-am spus, poate maicasa e mai buna ca tine la pat, de aia barbatii o prefera.
Ea imi povestea tot felul de chestii, era nitel naiva, era sincera, adica nu ascundea chestii care pe unia li se par iar face de rusine.
Ea a spus ca mama ei mai calca si pe la altii, taicasu era cam mototol si ca iubi ei s-ar fi dat la maicasa, poate ca cine stie sior fi si traso aia daca pe ea nu prea o mai cauta.
Asa ca lasa pe altii sa spun despre tine cum esti.Cineva trebuie sa te cunoasca mai bine.
Uite ca si eu scriu romane, dar nu am cum sa spun asa simplu in 2 cuvinte.
Am avut alta tipa, am gasit-o pe internet, avea o prietena, de fapt pe aia o gasisem, dupa aia a spus ca este deja intr-o relatie, care scirtia bla bla si mia bagatio mie pe prietena ei buna.
In sf la un mom dat ele se certa rau de tot, aialnta vine si imi spune, vezi ca X nu-i pentru tine, este cam prostuta, nu o sa-ti placa, p[lus ca mai umbla si dupa altul adica alrega dupa mai multi iepuri in acelasi timp.
Dupa cum vezi oamenii nu-ti spun adevarul, asa cum, crezi tu.Asa si prietena ei a avut dreptate nu doar ca era asa mai usoara, dar nici buna la pat nu era avea mai multe chestii ce nu erau ok.
Uite ca birfersc pe aici femeile, dar este bine sa spui adevarul, pentru ca doar asa poti rezolva ceva, respectivul sau respsectiva se poate corecta, poate sa-si rezolve probleme daca sunt.
Răspunde
Daca erai pe linga mine, sincer eu tias fi spus cum esti ca persoana, ca femeie nu, ca nu as fi avut cum, doar de am fi facut ceva probe in sensul asta dar tias fi spus cu sta treaba cu tine.
As putea sa spun ceva si fara probe, dar trebuie ceva discutii, nu multe, dar sincere, trebuie sa te intreb unele chestii mai intime, iar tu sa fii sincera.
Daca spui ca multi au plecat, ceva nu este in regula cu tine, nu stiu de ce natura este, poate fi sexuala sau de alta natura, comportament, etc.
Pina nu discuti, nu povestesti cu omu, asa din ce spui tu pe aici nu poate cineva sa isi faca o imagine a ceea ce se intampla in relatiile tale.
Treb ca tu sa spui ce anume s-a intamplat, cand, ce au spus respectivii, etc.
Adevarul este ala ce am spus in mesajul anterior, nu ti-a spus nimeni adevarul, a dica de ce pleaca din relatia cu tine.
Daca te simti aiurea nu pare o idee buna sa postezi aici. O persoana straina vede lucrurile mult mai obiectiv decat tine.Iar cand vocifereaza acele observatii, e evident altceva decat cunosti tu, fiindca te percepi cat se poate de subiectiv.
Am citit la inceput, am inteles ideea. Mor daca citesc tot. Foarte condensat, cred ca lipsa capacitatii de a accepta adevaruri dure despre propria persoana e imaturitate. Adica nah, si eu fac o gramada de chestii care pot fi considerate dovezi de imaturitate de catre majoritate, insa defectele mi le asum si incerc sa le remediez, unde e posibil. (ca sunt extra-judgemental adesea, pisalog, superficial, si tot inainte)
"Deja sincer, am ajuns până chiar și paranoică, dar și obosită, dacă la primele întâlniri și socializări cu cineva, visam frumos, că va fi frumos și etern, azi nici nu mă mai prea încântă deoarece știu că din cauza acestui "veșnic adevăr" relațiile se vor duce dracu."
Incepe relatiile cu adevarul, atunci. Cine ramane, ramane. Daca nu, o sa renunte inainte sa se creeze atasament.
Adevarul nu doare pentru ca se gaseste peste tact. In lumea constiintei nu su se gaseste durere. Cine este intelept nu poate sa sufere pentru ca a invins timpul si natura (el s-a ridicat peste, o controleaza, a invins). Cine sufera nu mai este intelept, pentru ca inteleptul nu isi cauta durerea. Ai vazut tu intelepti sa mearga sa se trateze?
Yo trascedental prin tehnica si biotehnologie transforma cee ce crezi tu ca ESTE REAL SI ADEVARAT. Totul este ZERO, nimic, relativ si supus aritmeticii. Trebuie sa trascendezi imanenta ta din lumea senzoriala si tactila si sa te trasporti in lumea constiintei. Cand ajungi acolo este imposibil sa simti durere pentru ca vei intelege conceptul de persoana si de diferenta (ceea ce este inmediat si ceea ce este mediat... ipseitatea). Tu crezi in unitate si sistematizare insa totul este distributie si descompus (nimic nu este nod si legat ci totul este dezlegat si separat). Dumnezeu ne arata o logica distributionala atunci cand ne-a creat. O piesa materiala si o piesa spirituala. Acestea erau separate si El le-a unit. Tot El le va sepàra aceste elemente contrare care au devenit contradictorii ci nu complementare. Daca negreata a capatat un tonus mai sever si a intunecat tabloul El va face ca albeata (spiritul, aurul) sa capete primul plan si sa albeze tabloul la starea lui naturala si esentiala. Deci cine gaseste adevarul nu suferea, asta este o contradictie ci se elibereaza. Cand ajungi acolo sus, ceea ce credai tu tare si real....va cadea la picioarele tale. Se va inmuia, dezintegra totul, insa tu vei sta in picioare. Oamenii te vor numi rece si toti idolii lor isi vor pierde farmecul si vor deveni umani cu multe slabiciuni. Tu te vei mira ca aia care erau puternici vin sa iti ceara mila. Nu numesti adevar celor care le plac sa procreeze cu durere si sa transpire la munca? Sau celor care isi pun avatar cu Messi sau Ronaldo dar i-au vazut in viata lor? Ei bine eu i-am vazut in realitate si totul este iluzie, van si nimic. Spune orice lucru material si eu o sa iti demontrez ca este minciuna si plictisitor. Si nici nu exista in se ci in alio ca accident. Nu exista ca substanta daca persoana nu ii da unitate. Durerea nu exista in afara ci in tine. Ca sa existe trebuie sa treaca prin tine.
Judith Butler are o carte: Los sentidos del sujeto.
Păi printre acele adevăruri, care credeți că mai sunt adevăruri. Și asta ce spuneți aici. 
Deci știu, n-am ce să fac. Dar eu aș vrea să știu de ce, adică de ce, atunci când primesc ceva strong eu fac ravagii frate? Adică oare sunt nebună și nici nu mai contează ce am, ci doar sunt nebună sau? Pentru că atunci când se spune ceva deep și adevărat la adresa mea, fac ravagii, ori ajung să plâng cu lacrimi de crocodil.
Acum pentru că deja știu și asta, mă rog, eu prin ochii voștri, de ce sunt eu imatură și alții maturi? Și bănui că nu sunt unica cu corp de adult și suflet de copil.
Deci ceea ce mă macină concret, ce este maturitatea de fapt și de ce eu nu o am, nu o dețin?
Pai nu esti nebuna, dar ar fi cazul sa te iei singura de cap, sa te arunci in afara zonei de confort, si sa incepi SA CRESTI. Maturitatea e asumarea si mascarea imaturitatii, din punctul meu de vedere. Si reducerea cantitatii de cai verzi pe pereti din vise. E normal sa visezi, sa vrei chestii, dar de la o varsta e absolut ridicol sa mai umbli cu feti-frumosi si ilene cosinzene (sau nah, sa cauti relatii perfecte si idealizate care incep brusc din nimic) in loc sa constientizezi ca asa ceva nu exista.
Deci un roman pentru alt roman.
Dar din roman doar m-am simțit ca în fața unui roman de-al lui miss Sandra Brown. ) Sorry că zic asta. Deși fascinant ce viață ai și tu măi Relian. Una plină de suspans cu fete, însă eu în întrebare, nu am vorbit despre băieți, care de altfel sunt inexistenți în viața mea ) poate în fanteziile mele, dar acolo totul e perfect, nu se lovește nimeni de vorbe deșarte și nici de adevăr. ) Așa că, eu mă refer pur și simplu la experiențele mele cu oamenii, de la apropiați până la toți ceilalți care au intrat și ieșit din a mea viață. Simt că toate dramele mele, durerile mele și abandonurile sau despărțirile cu amici, cunoscuți au avut loc din cauza sincerității, ei prea sinceri, susțineau ei, eu prea plângăcioasă susțineau tot ei. ) Și au apărut conflicte de aici. Ba acum că mă uit în trecut la parcursul meu legat de work, eu am impresia că și acolo tot plecam tot din cauza asta, pentru că simțeam că oamenii mă tratau într-un fel anume și mie nu-mi plăcea și cum acolo era work și nu relații personale nu puteam să mă apăr sau să cotraatac. Nu știu, dar e ciudat.
Și acum observ de ce aleg eu singurătatea, bărbații la fel ca și unele femei, aleg doar fizic. E clar. Bărbații vor femei frumoase, femeile vor ce ai spus tu mai sus. ) E clar, asta nu e lumea mea și nici nu știu ce caut aici. Ideea e că, dacă iubești pe cineva ăla ar fi ultimul inconvenient și ultimul moft legat de un bărbățel. ) Oricum eu nu gândesc relația încât de mare să fie ce ai spus tu. Eu de când am aflat pentru prima dată că există dragostea și ți-am zis, am visat la ea, în niciun vis de-al meu nu exista punctul acesta ci alte puncte prin care dragostea aia trebuia împărtășită și trăită. Și dacă se poate trăită pentru eternitate și luptat pentru a nu fi ucisă. Cam așa am eu gânduri despre dragostea asta. Dar ea nu există, crede-mă, așa că, eu am renunțat la ea. Deoarece ce să vezi, așa cum toate celelalte tipe caută mărimea jucăriei bărbătești așa și eu din ale mele nu ies și doar dragostea din mintea mea o caut și vreau. E dragoste pentru mine doar dacă îmi atinge toate punctele din fantezia mea, dacă e cu una caldă-una rece, dacă îmi aduce toate sentimentele la suprafață, de la iubire și extaz la disperare și agonie cu nuanțe de serenitate și pașnicie și dacă e aproape de perfecțiune. Așa că, aia e. Nu o voi trăi vreodată. )
Acum revenind și la povestea amicei tale, care e ciudățică rău, cum naiba să i se întâmple așa ceva, lumea a înebunit, nu? Altfel nu-mi explic. Lumea o ia razna.
Deci tu intrebai de relatiile altele decat cele intime, scuze, eu crezui ca te referi la masculi din viata ta.
Dar si in cazul asta, la relatiile ce leai avut cu oamenii in general, e cam tot la fel.
In mesajul ala am si spus la sf cred, cand omu se cearta, asa cum ai observat si tu, atunci da din el, atunci spune adevarul
Tu de aia te plingi, ca nu ai prieteni, ca nu ai amici? Pfff stai linistita, ca idee nici eu nu am nu am pentru ca e ceva sa ai un prieten, multi nu stiu cei ala.
Iar sa ai un prieten, trebuie sa ai mai multe in comun, altfel nu vad cum sau ce poti discuta cu cineva.Sa ai activitati comune, sa va placa chestii la ambii, altfel nu merge.
Cum pot eu de exemplu, sa fiu prieten cu unu caruia ii place sa bea? Ori sa traga papadie, cand mie nu-mi place sa beau, nici sa trag papadie, nici altceva.
Asa ca daca ai pe careva care sa aiba in comun cu tine ceva chestii, va merge, altfel nu prea.
Multi oameni te crede prieten, atunci cand ii ajuti cand nu-i mai ajuti gata, deja s-a rupt prietenia, nu te mai cauta, nu mai existi.
Despre care amica de-a mea spui ca e ciudatica? Nu mai stiu, am povestit despre cateva, dar ciudata nu era nici una.Am avut asa ceva amice si online, unele de aici din state, vorbeam cu ele ca mai aflam una alta, mai povesteau chestii ce ma amuzau, ne mai relaxam cand aveam timp.
Am cunoscut o tipa buna rau pe net, acum ceva ani in urma, era maritata cun american, avea si un copil, dar il avea din RO.La un mom dat vine si spune-ma ce ar fi sa fugim in lume? zic cu mine vorbesti? Zice da tu cu mine.Zic in care lume sa mai fugi. Zice in america fugim asa sa nu ne mai stie nimeni
Barbtusau era contabil era mai in varsta ca ea, i-am zis sa isi ia un job ceva ca se mai linisteste.
Dupa s-a mutat in Denver, erau cand o cunoscusem eu in Louisiana.Nu am mai tinut legatura cu ea de cand so mutat.
Am cunoscut asa amici cu care vorbeam chiar frecvent, multe erau femei, putini barbati.
Lumea nu o ia razna deloc, asa a fost dintotdeauna, doar ca noi nu vedeam, nu aveam cum sa vedem.Acum vedem, auzim, datorita accesului cu usurinta la informatie.
Multi posteaza ei singuri ce fac, asa cum e pe Facebook, posteaza si cand se duc la baie, nu ai vazut
Uite ca miadusei aminte de o alta tipa, asta era in California, avea aptm cu vedere la mare in LA, era de asta tehnician dentar, facea bani buni.
Chestia era ca era cam mare, zic asa fizic, inalta dar si solida, desi taicasu era scindura, asa era de slab.
Tot cauta mascul, voia ea si cu mine ceva dar nu eram eu curios, am zis vorbim, dar amici.
Asa mi-a povestit o chestie, isi gasise unu din RO, fusese acolo la mare in vacanta si agatase un roman.Ala avea un frate in Spania, muncea pe acolo, a plecat si el acolo, de acolo ea la chemat
Asa am aflat fara sa vreau si multe informatii de alta natura. De exemplu cum poti chema si alte rude, in afara de aprinti, cum poti chema stiu si eu pe cineva mai usor, gen viza de logodna etc.
Tipa i-a facut invitatie aluia sa vina aici sa se casatoareasca.Ala s-a dus acolo in Spania la ambasada, alta informtie ce am aflat, nu trebuie neaparat la ambasada tarii tale, te duci la orice ambasada americana de oriunde.
A venit ala la ea, totu bine, doar ca ala toata ziua nu facea nimic sta la tv si pe telefon si net de vorba cu fratesu in spania.Nimic nu facea, nici sa dea cu a spiratorul, nici sa spele un vas dupa ce minca nimic.
La un moment dat, asta vorbeste cu parintii ei, erau, sau is si aia acolo, si sa gindit sa-i dea papucii. Doar ca asta, auzi si tu nu mai voia sa plece
Ia spus ca nu vrea, ia sa vad ce faci, chemi politia ce faci? Asta disperata ce sa faca. Pina la urma a plecat ala singur de gura ei si a lui maicasa, dar ce mi-a zis le-a aratat la amindoua scula uite si tu ca sa vezi ce lume.
Ma dar am ris bine de tot, ce fel povestea tipa asta.Cum zic vorbeam inainte cu multa lume, acum nu prea, am aflat si cum ziceam informatii.
Referitor la scule ca toate femeile cauta scule mari, aia nu-i adevarat, eu am dat asa un exemplu doar, dar sunt si femei care asa cauta. Unele chiar afiseaza asta public bine pe webisteuri de astea de popvesti, de intilniri bla bla.
Era una chiar scria, sa nu ma contactezi daca nu o ai de X cm si nu stiu cit de groasa
bagase aia niste numere, nu prea vad care s-ar fi bagat acolo la ea
Nici nu ai idee ce showuri am facut pe netu asta, nu aici, pe alte webisteuri, in general de astea cum am spus de intilniri.
Dar cele mai in regula webisteuri is cele americane, am fost si pe acolo, dar nu se compara, cel putin unde am intrat eu, oameni civilizati.Am facut si teste, sau cum sa le zic, sa vad ce fel se comporta oamenii de acolo si ce face acel webiste, daca de exemplu vorbesti urit, sau jignesti.
Sincer nu vine nimeni, admin sa te blocheze, sa te suspende, asa cum fac romanii nici pomeneala.
Aia au buton sa te blocheze, deci te blocheaza userul si aia e tot.Dar nici asa nu te blocau, te ignorau daca vorbeai urit, stateai si vorbeai singur pe acolo
Diferenta intre romani si americani si in cazul asta.Romanii nu stie cum sa faca bani, nu stiu sa administreze un webiste.
Cum este aici, odata ce ai buton sa blochezi pe cineva, de ce trebuie sa vina adminu sa ma suspende? Pai isi face singur rau, pentru ca ei de pe urma mea fac ceva bani, se baga reclame nu? Daca ma suspenda pierde deja din trafic, asa suspenzi mai multi unde ajungi?
Odata ce ai buton personal sa blochezi pe oricine, blochezi pe cei care nu-ti plac, ori care vorbesc urit, simplu, el ramane vorbeste singur pe aici
Gata ca scriu cam mult pe aici, nu vreau sa te plictisesc. Stii ce era bun aici? Sa fi facut astia un chat de asta comun, acolo sa intre care vrea si sa povestesti in direct, deci nu asa mesaje pubilce.
Ar putea sa bage si astia aici asa, lasa restul categorii, intrebari dar sa faca un chat public, acu de erai discutam asa in timp real.
Este mult mai bine si folositor un caht de asta public.
Uite ti-am dat o idee, asa ca cere, ori trimite un mesaj astora ce administreaza TPU si cine stie poate baga si chestia asta.
Deci despre care tipa ciudata spui tu?
Eu nu ma contrazic, uneori și dacă am dreptate, nu ma interesează adevărul cuiva dacă eu îl am pe al meu. Adevărul trebuie spus diplomat și atunci nu doare. Trebuie sa fie constructiv Adevărul este calea, fără adevărat nimic nu e real și nu are valoare. Adevărul spus la nervi nu e adevăr în sensul real. Poate fi doar o răutate fiindcă dacă cineva îți numără defectele ar trebui sa ți enumere și calitățile. Dacă oamenii îți spun un adevăr pe care și tu îl cunoști iar nu are valoare, dar dacă îți spun un adevăr curat acesta te va ajuta. Nu știu exact cum ești tu, sau ce adevăr supăra dar cert este ca nu putem trai în lumea din capul nostru asta nu e o soluție, este doar pentru "nebuni ", e bine sa vedem lucrurile cât mai realist posibil
Deci după tot romanul vieții tale, dragă Relian, în sfârșit ai spus ceva fain. Nu că romanul tău nu ar fi fascinant. Chiar ai întâlnit ceva lume chiar pe Mapamond. Chiar interesant. Dar ideea ta îmi place. Îți dai seama că ar fi fost fain ce spui tu și așa într-un chat din ăla s-ar fi unit mai multă lume care chiar au lucruri în comun și și-ar fi povestit romanul vieții fără teama că te-ai fi lovit și de trolli sau cineva care pur și simplu nu are altceva mai bun de făcut chiar și pe aici, ca și în viața reală, decât să te persecute sau bâzâie. )
Dar eu nu am chiar așa mare putere în această comunitate ca să pot propune asta. Așa, visător vorbind, aș avea eu ideii mult mai multe chiar și cu TPU sau chiar cu aplicații/site-uri/platforme adiacente care ar putea aduce rază de speranță și chiar ajutor real umanității. Sau pur și simplu o socializare reală. Eu una chiar nu sunt de acord cu ideea că socializarea se face doar pe stradă. Tehnologia a fost inițială creeată cu intenții bune și oricum cine e pozitiv, va rămâne cu gând pozitiv la orice nou. Însă ce mă înfioară e că dintre cei care susțin că noi ăștia din online care am socializa suntem ciudați sau nebuni, e faptul că sunt tot cam generația asta, adică generația care s-a născut fix în tehnologie și oricum și ei o fac, dar din fix ce spuneam mai sus, unii nu se simt ok dacă nu bâzâie. ) Că e pe viu, că e în online, ei trebuie să bâzâie. M-am convins de asta și de multe despre umanitatea noastră, deși mulți m-au făcut prin adevăr imatură. Dar nevermind, astea sunt din bucătăria mea interioară, le poți numi mici frustrări, dar și un adevăr. )
Revenind însă la romanele tale, ce pot spune, ai avut ceva experiență cu umanitatea, dar mai ales cu nimfele societății. ) Și ciudățică ziceam de fapt că e povestea, și era vorba despre fata care mi-ai povestit că o fost abandonată pentru mamă sau că machoman-ul acela umbla și cu fata și cu mama. Deși am fost susținătoare a dragostei pure și a idealului în iubire, lăsând libertate deplină, și nu am văzut vârsta un impediment în calea dragostei (aici eu vorbesc de cea deep și reală, nu de cea pe interes) cu toate acestea, mereu m-au îngrozit poveștile cu mama și ginerele sau invers sau cu profa și elevul, proful și eleva. Mi s-au părut de-a dreptul cringe. Dar aia e, deși filmele ni se par ficțiune, viața ne-a surprins mereu cu replica "Viața bate filmul." ) Și e cât se poate de real. Doar eu am cam trăit tocmai cu frica "să nu cumva..." și din cauza asta da, am cam ajuns să trăiesc într-un univers paralel, rupt de realitate, adică izolată în casă și cu ochii doar în filme. Dar mereu îmi repet la infinit vorba "să nu cumva..." ) Însă când îmi amintesc și că mai există vorba "De ce ți-e frică nu scapi." Și mai mult mă apucă anxietata și paranoia și reapare vorba mea "Să nu cumva,,, să faci cine știe, ca să nu o dai în cine știe ce. Mai bine stai în banca ta." Dar mă rog, hai că acum eu sunt cea care te-am plictisit cu poveștile și gândurile mele. )
Esti ok. Legat de propunere, oricine poate propune pe aici ceva.Merge merge, daca nu, asta e.
Nu trebuie sa fii cineva pe aici.Toti de pe aici sunt egali, asa ca nu-i nimeni vreo mare vedeta si admini se conformeaza doar aluia.
Ei despre de ce iti este frica nu scapi, aia sar cam putea sa fie adevarat .
Stai linistita ca nu esti deloc ciudata sau ce mai zic unia, eu cred ca esti una care gindeste ceva mai aproape de realitate.
Adica conversezi cu cineva aici, sau conversezi fata in fata, nici eu nu vad diferente.
Ba mai mult, online parca conversezi mai lejer, mai relax, omu isi da arama pe fata cum zic oamenii asa ca online poti afla mai multe despre o persoana decat daca ai vorbi doar fata in fata.
Iti spun astea din experienta, din ce eu am facut si observat.De asemenea relatiile astea ce se fac online, mai ales alea intime, e bine si online, pentru ca este cum am spus, vezi mai bine pe respectivu cum este.
Asa fata in fata nu prea ai curajul cel ai aici, asa ca unia fara sa isi dea seama isi arata partile bune sau rele, tu doar trebuie sa le vezi.
Intr-adevar legat de relatiile astea aparute online multe nu se finalizeaza, dar care o fac, is realtii foarte puternice.
Ca idee, am intilnit si relatii, vorbesc finalizate, oameni impreuna gasiti pe net, cum am spus am vazut f multe pe netu asta, apoi si in viata.
Povestea aia ce am spus, nici ea na stiut daca o fi fost ceva intre maicasa si iubitu ei, pentru ca cel putin din ce ea povestea aia nici nu se stiau asa personal, dar niciodata nu se stie.
Ce am spus au fost doar cateva din cate am experimentat comunicind cu multi oameni vezi, inveti multe chestii.
Ala macho man no abandonase pe aia, avea omu 30 si de ani, aia era inca la liceu cand ei se calareau sa zic asa probabil omu si-o fi gasit una mai matura.
Unde pui ca si asta era una care pe cine prindea il si lucra nu conta citi ani are masculu si 50 de-ar fi avut, de ar fi arata ok, nu era problema.
Tu ai spus ca esti din BM sau incurc eu? Ultima poveste ce am traito a fosat cu ceva tipe din zona aia, chiar BM si SM dar pe astea nu le povestesc nu aici.
Ahhh, azi domnule Gabi, mi-ați cam aruncat o săgeată în rană. ) Deși eu știu că aveți dreptate, însă credeți-mă că oricum am cam renunțat la vise din astea. Adică visele cu Feți-Frumoși s-au dus. Însă da, totuși îmi mențin ideea că o relație frumoasă ia naștere din nimic, bine nu chiar nimic ci totuși un nimic ce există dinainte. Mă rog, e greu de explicat ce e în mintea mea. Oricum sunt conștientă până și de faptul că orice ar fi în mintea mea, dragostea reală e doar cea care se întâmplă. Asta dacă tot vorbiți despre dragoste. Însă în cazul meu nu a fost să fie. Aia e, nici nu am regrete, nici nu mă opresc din drum (adică nu mă sinucid pentru asta) eu mai cred și în destin și în final, oricât ați lupta pentru ceva, cred că dacă e să nu fie, nu va fi. Ca în cazul meu. Deci fiți liniștit că nu mai visez chiar așa ca la 20 de ani. La 30 oricum dragostea e deja un concept îmbătrânit și chiar un moft. La 30 de ani, deja oricum suntem bătrâni. Și ușor, ușor trebuie să ne pregătim pentru bătrânețe, au apus Feți-Frumoși, credeți-mă. Bine totuși ce fac eu pentru romanele mele, cred că alea sunt ok, să-mi închipui lumi fantastice și Feți-Frumoși pentru romanele mele. )
Dar lămuriți-mă ce treabă are conceptul dragoste și Feții mei Frumoși cu întrebarea mea și cu faptul că nu suport adevărul? Acum chiar m-ați intrigat. Nu văd corelația, oricare ar fi.
Cât de ieșit din zona de confort, aici cam aveți dreptate, că eu nu prea am ieșit și da, cred că un motiv real pentru imaturitare îi ăsta. Aici aveți un mare adevăr spus. Dar eu ce pot face dacă așa am fost oarecum crescută? Mama mea, m-a învățat că trebuie să stau în banca mea, să nu deranjez și dacă se poate fiecare să-și vadă de viața lui. Și credeți-mă că după o vârstă, nu se mai pot schimba multe. Adică nu mai vorbim aici de un comportament ci de o personalitate întreagă formată așa. Să stea în zona de confort. Deși eu zic că am încercat cât de cât să ies. M-am luptat. Cum ar fi permisul, pentru mine ăla a fost o ieșire huge din zona mea de confort. Acum chiar condusul și plecatul de nebună cu mașina prin miez de noapte prin zone cât mai îndepărtate de aria casei mele. ) Până și învățământul mă solicită mult, tocmai pe ideea asta, de a ieși din zona de confort. Am mai ieșit chiar și afară la alergat, dar acum nu mai pot deoarece genunchii mei sunt pe moarte. Și tot am și alte proiecte în minte, dar după cum vedeți nici viața nu mă prea ajută. Mereu se găsește câte ceva care să mă țină departe de visele mele.
Însă nici nu mă plâng, deoarece chiar recent mi-a spus mătuși-mea niște povești dure cu niște oameni care trăiesc iadul pe pământ și poveștile acelora m-au făcut să realizez că și chiar dacă visele mele nu se împlinesc, eu tot am o viață destul de bunicică. Bine, ea e bunicică oricum în concepția mea, însă ea nu mai devine bună când tocmai apare câte cineva care parcă îmi zgândără cele mai deep defecte ori parcă doar caută zâzanie, apoi aceia pleacă și în final susțin că de fapt nebuna sunt tot eu. Păi atunci da, e iadul și pentru mine. Asta e de fapt problema mea. Că eu mă simt fără apărare în fața acestor oameni. Și orice le-aș spune, nu reușim să ajungem la un numitor comun. Iar aceste conflicte dor. Eu una chiar nu pot să nu trăiesc conflictele, asta chiar nu pot. Le trăiesc pur și simplu și mă afectează. Cumva și din cauza asta aleg izolarea, pentru că e prea greu în conflicte, între oameni. Dar cine știe, poate tocmai asta e imaturitatea, poate în realitate trebuie să stau între lupi și să lupt. Habar nu am, chiar nu mai știu de ce transmit eu ideea oamenilor că sunt imatură, pentru că eu una nu mă văd așa. Iar dovada vie e până la urmă și atracția mea pentru tot ce înseamnă macabru și întunecat. Dacă eram imatură, cred că prefeream joaca și chiar gluma și nu macabrul. Dar oricum nici nu mai contează, oricum părerile oamenilor niciodată nu sunt stabile. Te văd și în funcție de starea pe care le o produci, și tot adevărul e că oricum la greu nu rămâne nimeni lângă tine, deci da, ar trebui să nu-mi mai pese nici mie. Dar o să-mi mai pese oleacă, ăsta e tot adevăru meu, domnule Gabi. ) Ehh, dar hai să zicem că măcar adevărul, oricare ar fi expus de cineva, nu prea schimbă în realitate și viața omului sau experiențele viitoare, așa că, oricare ar fi adevărul cu adevărul ăsta. Ăsta e totuși un adevăr valabil, că adevărul nu schimbă viața. Dacă ar fi schimbat, sincer atunci nu am mai fi oameni drogați sau oameni cu apucături pe Glob. ) Așa că, cine știe, poate de fapt problema da, întradevăr e la noi, că reacționăm vehement la adevăr și problema nu e la adevăr. )
Dar gata m-am pierdut în atâta analizat. Cred că v-am făcut și dv capul calendar.
Dar mulțumesc că totuși m-ați ascultat.
De multe ori parca esti vara-mea. Si vara-mea e o frustrata de acusi 50 de ani care probabil n-a mai facut s*x de vreo 15 ani de cand a ramas gravida si a nascut, si nici nu o mai **** careva vreodata datorita fluturasilor din cap si scenaritei cronice de care sufera. Daca ar veni Fat-Frumos in persoana la ea si i-ar pune universul la picioare. ar gasi ea un scenariu nasol de imaginat si i-ar da bietului om cu flit. Din ce observ pe aici, nu esti inca intr-un stadiu asa de grav, deci:
1. Nu mai zi NICIODATA timpenia asta sinistra cu "în cazul meu nu a fost să fie" pentru ca mai ai destui ani inainte.
2. Batrini sunt aia care vor sa se simta batrini. Eu la 43 ma simt mai viu ca pe la 30. Desi momentan nu fac gimnastica nud cu nimeni.
3. Cine se gindeste sa se pregateasca pentru batrinete e deja batrin. Sa lasam grijile astea stupide altora. Prefer sa stiu ca traiesc cum se poate, apoi mor. Fara asteptatul mortii cum fac altii. Si daca asta inseamna sa fiu singur 20-30-40 de ani, chiar nu conteaza. Imi gasesc eu ocupatie...
4. Legatura intre fetii tai dragoste si faptul ca nu ai suporta adevarul e ca avem de-a face cu un adevar aici. Pe care vad ca il suporti si discutam despre el, deci ai plecat de la o premiza falsa.
5. Majoritatea noastra am fost crescuti asa, prin educatie directa sau prin puterea exemplului. Inca sunt asa. Sint CONVINS ca majoritatea celor ce muncesc din greu pentru 2-3-4000 de lei, daca miine ar fi in locul meu, ar incepe sa faca minim 10.000 EUR lunar. Nu mor sa am bani, dar asta e un mini-goal de-al meu...
Inca una ca mi-e foame - legat de alergat, nu sunt pe moarte genunchii, doar ca au nevoie de antrenament. Si eu am iesi zilele trecute cu bicicleta, nu mai mersesem la modul serios de vreo 15 ani. Dureri musculare moderate, scot febra cu febra. Azi de exemplu am dureri de brate in special, de la tura de ieri (destul de multe dimburi + piatra cubica, pe linga suspensii mai amortizezi si cu bratele), dar e zi de flotari, am facut deja prima serie de 50, ma simt deja mult mai bine, dupa ceva luni am scazut din nou sub 85 de kilograme, trag o fuga sa imi iau ceva banane-afine-mure-zmeura pentru micul dejun, desi tentatia de a zace ca o placinta si de a baga niste produse de patiserie cu un iaurt e maxima. Zona de confort creeaza dependenta... Adevarul nu trebuie neaparat sa ti-l zica altii. Trebuie sa constientizezi tu si sa iei masurile necesare pentru a te simti tu bine fata de tine. Ce crede restul lumii se poate arunca in toaleta fara probleme. Esential e totusi sa fii realist/a cand te autoevaluezi.
Cam da, cu zona de confort și dependența an observat-o pe pielea mea. Mare adevăr grăiți. Cu bătrânețea însă, ce să zic, vă aprob la ideea promovată de dv, dar eu una, mă cam simt bătrână la 27 de ani. 
Deci da, dacă mă simt și transmit asta. Și cam sunt și genul care doar aștept moartea deci da. )
Hmm, mi-ați cam redeschis apetitul și mie pentru sport cu mărturisirile dv. ) Mă tentați. Am lăsat-o iar pe tânjeală, dar e bine să-mi reamintească cineva mereu de sport, așa că fac un pact cu dv, sper ca la orice comentariu de acum înainte să introduceți un "mic" mesaj subminal despre sport și ideea sportului, că să știți că m-ar cam ajuta. Dacă e despre doar a povesti cu fascinanție cum faceți sport și cum adorați sportul și mai bine pentru oamenii ca noi, care am face sport, dar avem mereu nevoie de un elan sau un model pentru treaba asta. )
Deci prin exemplul modelului ajutați enorm ) leneșii, dar uneori mă întreb, deoarece ați spus că sunteți tată, cum de aveți timp și de munca de tată și de munca de ciclist și atlet )? Mă întrigă treaba asta, sincer.
Cât de sportivul nudist, recomand și treaba asta, deoarece, dacă ar fi să dau crezare filosofiei esoterice și transcendentale, prin conectarea cu corpul nostru și mai ales prin sport ajungem la Nirvana și într-o cu totul altă dimensiune. ) Așa că, dacă aveți curaj, încercați și transmiteți-ne și nouă efectele avute. Dacă ați reușit cumva să atingeți Universul sau să-l simțiți mai conștient.
Acum glumesc, vă dați seama că nu cred chiar toate astea sau nu chiar așa, dar oleacă tind să cred că pe undeva o exista un sâmbure de adevăr, în meditație, în yoga și chiar în nudism și conectarea cu natura sau Universul. )
Acum ca să revin la inițial, de ce vi se pare totuși exagerat stilul verișoarei dv? E o visătoare și nu știu cum o vedeți dv, dar eu una mă bucur că și-a păstrat spiritul visător și la vârsta asta. Și mai ales fiind și mamă. Eu aș zice că e mare lucru. Spiritul ei încă nu a fost atins de răutatea umană din Univers. Încă are un spirit pur. Just my opinion din cele relatate.
Și da, deși eu am ajuns abia la 27 de ani ca sceptică legat de tot, ba chiar și de scopul vieții, uneori zic și eu ca amicii mei, că parcă viața doar există și nu o și trăim, că scopul vieții nu-i, totuși voi păstra acolo deep mereu o mică speranță către poarta iubirii. ) Însă admit că am renunțat la visele cu Feți-Frumoși și chiar și Broscoi. Nu trebuie să fie musai good-guy, or bad-guy ci poate fi și doar just a guy. Dar evident că dacă e just a boy va trebui să se chinuie mai mult pe emoție să mă facă să simt fluturi sau ehhh, dacă nu se poate cu fluturi, merg și niște viermi sau arahnide care să mă gâdile așa prin corazon. ) Iar glumesc )
Nu, după o vârstă te cam obișnuiești până și cu zona de confort și ți se pare că e tot ce ai nevoie. ) Am renunțat la vise prostești și copilărești. Voi căuta doar echilibru sincer și poate pe cineva compatibil cu mine. Dar mă voi lupta să nu pic în nicio extremă, nici în cea a datului cu piciorul dacă simt că cineva chiar ar fi capabil să mă înțeleagă pe mine cândva, evident și dacă e disponibil, dar nici să cad în disperare după acel cineva. Zic eu că asta ar fi calea unei vieți mai bune.
Am dat jos vreo 2 kile in cateva zile. M-am dus azi la doctorita de familie, cica sa iau o pauza, ca i-am zis de cot inflamat si ca e oarecum dureros si totusi ieri am facut cele 350 de flotari plus o ascensiune cu bicla pana la aeroport si retur. In gandul meu haha, cica pauza. Pai azi e ziua de pauza, fara flotari. Miine ma duc sa fac ceva analize la sange, + shushu, sa vedem ce o iesi. Incerc sa ma las de piine. De fapt daca ma gindesc, azi pana la 1:13 PM an halit vreo juma' de galetusa de iaurt cu 0.1% grasime cu ceva fulgi de porumb bio (crunchy, si oarecum cu ceva zahar adaugat, sau miere, ce naiba zic astia ca au) si ceva zmeura + afine. La prinz planific un snitel vegetal-doua si o garnitura de legume.
Legat de timp, daca n-ai, il faci. Nu ma uit deloc la tembelizor.
Vara-mea nu e visatoare, e efectiv proasta. Deci zici ca vai ca iti place de nu mai poti de unul, vorbesti cu ala ore intregi la telefon ce-ati face si ce-ati drege, apoi cand el zice ca ia o sticla de vin si vine sa le si faceti, te apuci sa inventezi scuze? Ca e mizerabil in casa, ca daca nu stiu ce, ca vai, dar cum adica sa vina sa ma f&^a direct, nu ma scoate si pe mine in oras, ceva? E pe alta planeta, iti zic. Si ea cu asta o tot lalaie de vreo 10 ani ca ce ii place de el, dar tot gaseste scuze si timpenii. Si sa nu crezi ca e o super-mama, ca stiu si de-astea. Fiica-sa a crescut mai mult cu psihopatii de bunici. Si adesea ii zice ca nu vine pe la ea ca e mizerabil. Si nu e ca si cum ar avea vreo mega-ocupatie.
P.S. Nici nu mai zic de modul de-a dreptul infantil al vara-mii de a privi sexul in ansamblu si condimentele gen oral sau an4l. De sensory deprivation, role play, c{_}m denial sau bondage nici nu are sens sa deschid subiectul, desi ar fi a dracului de amuzant sa ii aud parerea medievala si despre astea.
Ok, first am râs, dintr-un oarece motiv îmi păreți funny rău ) dar azi efectiv pe tema asta voiam să pun o întrebare, dar am renunțat în final. Că se pare că eu gândesc la fel ca vara dv. ) Chiar voiam să declar azi pe TPU cât de dezamăgită mă simt de bărbați, și funny e că motivul e exact de cel care spuneți aici. După ce am tot vorbit cu ceva bărbați prin online, recunosc că pe viu, nu prea a fost cine știe ce, dar prin online, vorbind cu unii de pe mai multe aplicații și văzând cum gândesc chiar am rămas oleacă decepționată. Pare-se că toți ar căuta niște partide de știți ce cu mine, dar nimeni nu mă place suficient și nimeni nu crede în dragoste. Sad, sincer. Cred că azi, am aflat de fapt de ce încerca God să mă protejeze de fapt, de un destin ca al mamei, în care aș fi rămas cu buza unflată, cu un copil poate și chiar crescându-l singură. Evident că și dacă înfiez oricum tot la destinul ăla aș ajunge, dar măcar acolo știu că nu am făcut nimic pentru a aduce un copil nedorit pe lume. Ba din contră dacă aș înfia, ar fi mai doriți de 1000 de ori decât cei născuți fără un tată. Nu știu, nici de ce râd la tot ce ați scris, dar azi chiar îmi vine să plâng auzind oleacă din mentalitatea bărbătească și mai au tupeul unii să susțină că Eva/femeia i-a ispitit, dar de fapt la ce mentalitate au bărbații, ei ispitesc femei azi. Mă face să plâng situația bărbătească de azi dar totuși am râs copios de tot ce ați povestit pe aici. Totuși eu gândesc ca vara dv, sper să nu mă înjurați și pe mine în final
Cât de analize, de ce faceți analize, premoniți vreo boală ceva sau pur și simplu analize de rutină?
Și ultima parte, eu nu pricep cum oamenii pot combina iaurt simplu cu fructe, chiar sunteți fan așa ceva? :o sau doar am înțeles eu greșit èi vă refereați la iartul de cumpărat cu fructe direct? Ăla da, e ok, oarecum, înainte când chiar țineam la dietă, și eu mâncam din alea cu cereale și erau ok, dar în prezent fierea mea și stomacul nici pe alea de fructe nu le mai suportă, nici cerealele, nici nimic. Nu prea-mi mai priește nimic. Dar mai ales să fie iaurt simplu în care să pun fructe, bleahhh, deși am văzut că erau la modă si shake-urile de lapte cu căpșuni, altă amestecătură dubioasă după mine )
Tot cu amestecături din astea încerca și mătușica să mă convingă, ea fiind mare băutoare de tor felul de combinații de legume cu fructe într-un ball și într-o băutură, i-am zis că și dacă ar fi unicul elixir al slăbitului sau al sănătății, nu accept să înghit așa ceva, nici chiar doar ca tratament. La un moment dat îmi mai făcea reclamă și la ceaiul și shake-ul de pătrunjel. La fel i-am zis că al meu creier nu vede pătrunjelul decât în ciorbă, pe post de condiment și cel mult poate la un felul 2, tot pe post de condiment. Nu concep să beau ceva din pătrunjel. ) Deci nu pot înțelege cum oamenii chiar se pot obișnui cu gusturile tari sau cu chestii amestecate, deși uneori în trecut când chiar nu aveam probleme cu fierea și eu amestecam tor felul de mâncăruri și concepeam tot felul de combinații cât mai ciudat (cum ar fi, un fel preferat al copilăriei mele - cipsurile cu pâine, sau mămăliga cu roșii, sau paste cu cacao și cu apă, sau smântână cu cacao și zahăr, ăla o fost desertul meu favorit în copilărie, sau nes cu cola) 
) Am făcut și eu combinații creepy, dar din alea mai nesănătoase, iar acum trebuie să recunosc că trag ponoasele, îmi merit bolile. )
Eu sunt din Sud, din tocmai celălalt capăt al țării ) Aproape de mare și chiar lângă Bulgari
Din BM, era mi amiga PufulețiGratis, zic "era" deoarece pe aici nu mai e, însă noi mai păstrăm legătura prin online. ) Ba chiar nu uit, că venisei cu teoria că eu aș fi PufulețiGratis, când eu nu sunt ea. Însă măcar cineva a extins teoria Patricia-Rosalia și la alți useri. ) Ceva ingenios. Unii și acum mai cred că eu aș fi Rosa. )
Pai nu gindesti ca vara-mea, tu esti varianta light. Deci cum ar fi ca tu sa tragi concluzia ca iti place de bine, eu sa ma declar interesat la modul general, sa discutam una-alta, sa iti dai seama ca am totusi un oarecare spirit de observatie si atentie privind persoana ta, iar cand te invit la o intalnire, fie ca e teatru, fie ca e un foo-thai in birou la mine, tu sa te dai lovita din x motive? Desi declari sus si tare ca ma iubesti chiar, desi nu exista practic nici o relatie intre noi in afara unui teasing semi-stupid intins pe ANI.
In general astia de pe aplicatii cauta un foo-thai usor fara dureri de cap si mai ales fara bani. Well, sa fie sanatosi. Not my thing. Eu aparent gasesc numai mamici care au probleme destul de mari de incredere in sine. Sau au diversi fluturasi destul de nasoi. Well, dezamagitor, ca sunt tipe misto astea vreo 3-4 cu care m-am intilnit in viata reala plus vreo 2 cu care am povestit mai multe online si intr-un final au tras ele concluzia ca ar fi mai bine sa nu ne vedem, desi ne potrivim la o gramada de chestii... sau poate tocmai de aia. Si culmea e ca nu cautau aventuri si quickies, ci ceva mai serios, dar parca nici sa fie prea serios. Gen au ajuns sa le fie frica ca le place de cineva prea mult inca de dinainte sa se vada. Puii mei, deci nici macar sa nu am sansa sa dezamagesc, asa s-a ajuns... 
Nu injur mai recent decat pe imbecilii care parcheaza masini ca niste euglene cu permis. Bine, si politicienii la care vad cum mai pasez cate o mie-doua-trei de epuroi pentru diverse taxe si impozite, iar ei sunt prosti ca un bolovan si efectiv arunca pe geam cu banii aia.
Analize fac ca daca tot sunt moca... si de niste ani de cand am donat ultima oara sange am inceput sa am niste inflamatii/dureri articulare ocazional. Cu sau fara efort fizic implicat, mai ales. Acum sper sa iasa bine ca sa ma duc sa mai donez, ca doar nu o sa ma lase sa donez la 65 de ani. Parca 60 sa 65 era limita superioara.
Nu cumpar de ala asa-zis combinat cu fructe, e infiorator de dulce si aditivat. De obicei folosesc de asta light, 0.1% grasime, fulgi de ceva daca se poate bio SI crocanti, de cele mai multe ori au astia un pic de zahar (sau mai mult) adaugat, si ce fructe gasesc prin Kaufland sau in frigider.
Patrunjelul are vitamina C la greu, dar mai exista alternative. Eu de exemplu cand ies cu bicicleta, chiar si la o tura de o ora, iau cu mine un bidon de 0.75 in care pun apa si storc o lamiie (bio, ca in cazul lamiilor nu se pune problema de moft, sunt studii care au demonstrat o diferenta colosala la capitolul vitamina C intre cele crescute industrial, chimizate, si cele bio).
Legat de gusturi si obisnuit, daca e ceva cu gust ciudat care iti face bine, maninci si caramizi. Orice alta abordare denota imaturitate de nivelul grupa mica si cel mai mare pagubit e tot mofturosul.
Combinatiile creepy le-ai facut in trecut. Acum ce te opreste sa iei alegerile alimentare corecte?
Te rog, nu mă asocia cu aceasta individă.
Nu-mi doresc sa am nimic în comun, nici cu ea, nici cu PufulețiGratis.
Nu ai nimic in comun, dar sinteti una si aceiasi persoana, doar ca ai mai multe personalitati, suferi de ceva la cap.E bun sa cauti un psihiatru, spre binele tau
Dovedește că suntem una și aceași persoana!
Come on, I dare You.
Verifica cand intra, ce intrebari pune, etc, o sa vezi ca is aceleasi intrebi, la fel exprimarea si restul.
Oricit te-ai stradui, nu esti capabila sa realizezi o diferenta asa de mare sa nu sara in ochi, esti slabuta, de aia nu poti.
Eu zic sa stergi toate rahaturile astea de adrese, sa ramai cu una singura, asta arata ceva, arata ca esti stabila, ce faci tu arata ca ai ceva probleme psihice.
Cine umbla cu nu stiu cate adrese? Unia normali nu fac asa ceva. Cum citesc un cuvint, o fraza si f scurta deja stiu cine se ascunde sub acel nume
Cum zic nu esti suficient de buna sa poti discuta de sub nume diferite, asta e.
Renunta, nu te ajuta de loc chestiile astea. Vrei sa dovedesc? Nu are rost, dar as putea sa iti urmareasc providerul ceti da internet si vad de unde scrii dar nu mai stiu cum se face asta, nici nu are rost.
Cei de aici de pe TPU stiu, doar ca nu se baga, pentru ei mai multe conturi, inseamna mai mult trafic reclame, bani colectati.
Cineva care se pericepe la internet tehnic vorbind te poate localiza si spune ca tu si compania emiteti din acelasi loc
Cam asta sunt și eu. ) Mă cam descrieți și pe mine, mă cam regăsesc în fostele dv potențiale partenere. ) Aleg să plec dinainte să mai fiu dezamăgită, evident că nici nu aleg doar distracția, deja fug mâncând pământul și plângând ca o Magdalenă dacă mai aud că cineva m-ar căuta pentru știți ce, dar nu e în stare să-mi ofere iubire, deja nu-mi mai pasă. Bat în retragere rău și în final mă evapor. Ok, acum că aud o descriere a mea din exterior, poate ăsta să fie un motiv pentru care am rămas alone? Adică poate gândirea asta a îndepărtat niște bărbați din viața mea, și poate mai mult decât fizicul? Nu știu, dar oricum, eu prefer să rămân singură și chiar cu ideea aia de se vehicula mereu prin online " Bătrână în așteptarea prințului" decât tânără în căutarea oricui. ) Nu știu, eu nu am cum să-mi schimb ideea despre iubire.
Dar lăsând la o partea visele mele din iubire, de ce mai donați sânge dacă aveți probleme? Bănuiesc că pentru bonurile de masă, chiar nu se pune problema, așa că ce vă motivează să faceți asta? Oricum ați spus că nici în God nu prea cr3deți deci? Credeți-mă că eu am sindromul salvatorului dar când vine vorba de a-mi suge ăia sângele, se duce naiba până și sindromul meu. ) Deși oricum am înțeels că oamenii cu kilograme în plus nu pot dona, nu li se permite, și sincer pentru asta chiar ador că am kilogramele astea. Par eu salvatoare, dar când vine vorba de chestii precum înțepături și supt de sânge mă apucă groaza. De aia și evit analizele de multe ori, pentru că-mi e prea frică de înțepătură și nu știu cum e la restul, dar pe mine dacă mă înțeapă ăia, pe lângă fsptul că nu-mi prea găsesc vena și mă torturează, mai mă doare și câte 2 săptămâni mâna de la înțepătură. ) Deci am doar amintiri creepy cu suptul de sânge.
Și cât de biclă, chiar mergeți o oră întreagă pe biclă? Nu vă e cam greu? O oră să meri încontinu pe biclă mi se pare prea mult efort. Mai ales dacă e o oră întreagă, gen fără pauze.
Și deci chiar e true cu lămâia bio? Recunosc că și eu o luam doar pentru coajă, pentru că atunci când voiam să-mi pun lămâi cu tot cu coajă în apă, pe aia nebio nici nu puteam să o pun, pentru că are un gust ca de benzină în apă, dar aia bio, se simte la papile că e mai clean. Dar uneori când nu am din alea bio mai decojesc și eu coaja și pun doar lămâia în apă. Dar nu știam și că științific s-au făcut studii, interesant și chiar am să am și eu grijă de acum înainte la lămâi.
Doar că uneori am observat și unele bio care au miros pe coajă și deci bănui că alea ar fi doar făcături de bio. Uneori nici nu mai știi ce mănânci. Ne păcălesc ăștia pe față. )
Exagerezi!
Nu uita că vorbești de la întrebarea mea cu dușmanul meu nr 1 de moarte. Dușmanul care m-a atacat acum câteva luni în privat. Exagerați, humans. Eu chiar în trecut mă simțeam mândră să fiu asociată cu Rosalia. Însă nu știu cum o fi ea. Dar eu una chiar urăsc oamenii de moarte, și de ar avea ei stea în frunte, dacă mie mi-au greșit cu ceva, sunt dușmani de moarte for me. Las, las, dar în final nu iert și nu uit. Deci, cam așa are loc Rosalia în suflețelul meu, de la iubire și admirație/venerație, la ură. Așa că, poate semănăm în multe, dar eu nu sunt ea. Ea atacă lumea pe aici, dar de fapt e doar o pisică fricoasă. Și eu sunt, am multe frici, plus că am un dop cam strâns, dar sub acel dop strâns sălășluiește și un demon, care atunci când e agitat prea tare, iese și nu ține cont atunci, că te-am venerat/iubit, că avem chiar relație verticală și eu trebuie să mă supun, atunci calc accelerația și nu mai gândesc.
Deci ia spuneți dacă asta mai e Rosalia. Acum chiar trebuie să-mi șterg contul deoarece am făcut cam multe mărturisiri pe aici. ) Și oricum aici, nu avem loc și eu și Rosalia. Îi cedez ei titlul de regină scriitoare TPU. ) Oricum eu am cam renunțat și la treaba cu scrisul. Să fie sănătoasă.
Dar nu vreau nici în ruptul capului să fiu amintită ca Rosalia. Sunt Alexandra și atât. Și chiar mi-aș dori să ne repereze cineva adresele, să vedeți atunci surpriză, că vom fi două individe care poate doar scriu oarecum la fel, dar după spusele Rosaliei în chat atunci, eu și ea nu suntem la fel, și chiar îi dau dreptate, nici nu am cum să fiu ca ea, ea trăiește doar pentru TPU, eu doar am venit pe aici întâmplător și recunosc că mi-am plăcut oleacă, dar nu simt că am vreun loc aici, ca niciunde altudeva. Deci da, diferența între mine și Rosalia e că ea trăiește pentru TPU, e viața ei aici, a mea e doar în trecere ca întotdeauna. Niciodată nu m-am simțit bine undeva, și niciodată cred că nu o să găsesc locul unde să spun că "acolo mă potrivesc".
Așa că renunțați să mă mai asociați cu tipa asta. Mă înfurie maxim. 
Deoarece nu sunt ea. Și datele problemei s-au schimbat, niciodată nu aș dori să fiu asociată cu un dușman de al meu.
Eu nu te asociez cu nimeni, am spus doar, unde pui ca tu acum ai venit si ai spus ca suferi de personalitate multipla, asta deja te duce si mai mult spre chestia asta ca ai fi tot tu si rosalia si care mai e pe aici.
Ori am citit eu aiurea? Dar parca asa ai bagat intr-un mesaj ca esti terminata ca nu stiu ce sa faci la ce sa mergi la pisholog sau psihiatru, etc.
Deci tu singura spui prin chestiile astea ce fel de om esti.Asta face oamenii sa creada ca esti Rosalia eu la fel, deci esti rosalia si restul compania asa cum s-a spus,
Se poate si demonstra asta, dar cei care se pricep la tehnica la internet, poate sa urmareasca de unde scrie rosalia, de unde scrii tu, iar daca locul este acelasi, e clar.
Nu te mai infuria, te superi pe cealalta personalitate a ta si nu-i bine. Mergi la un doctor ceva, daca tot ai intrebat ce sa faci.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
