Stiti cand mergeti la reuniunile alea de familie si diverse rude va intreaba despre viata voastra personala, sunteti practic la interogatoriu. Ce replica le-ati da daca nu ati vrea sa le raspundeti la nicio intrebare? Fara sa fiti rai sau sa ii faceti sa se simta prost

Nicio replica mi-aș vedea de treaba mea și îl las pe toți sa creadă și sa spună ce vrea ei. Am un Dumnezeu și el știe totul îmi este de ajuns el.

Pai nu e vorba ca spun ci ca intreaba si asteapta sa primeasca raspuns

Le-aș răspunde la întrebări.
N-am secrete.
Iar dacă mi-am asumat să merg la o reuniune de familie cu diverse rude, asta e. Suport consecințele.
(sper să fie bere la reuniunea aia... )

Daca nu ma mandresc cu situatia in care ma aflu, am o solutie simpla... mint cu nerusinare. Stiind ca de obicei rudele sunt asa curioase cu privire la viata mea amoroasa sau la situatia mea profesionala, nu pentru ca n-ar mai putea de grija mea, ci ca sa ma compare cu copiii lor, le-as prezenta o imagine atat de inflorita incat sa crape de ciuda.

Exact, ele nu se bucura pentru ce ai sau ce ai realizat ci pentru ce se intampla rau in viata ta, ca sa poata sa spuna in sinea lor ca au copii mai buni

Daca ma intreaba de ce sunt singura de exemplu-spun pentru ca nu am gasit pe cineva cu care sa-mi faca placere sa vorbesc sa avem subiecte comune.Si nu pot simti atractie fata de cineva cu care nu am afinitate la nivel mental si intelectual si nu numai.
Nu am nevoie de nimeni care sa ma oboseasca cu convorbiri care nu duc nicaieri.E mai bine sa raspunzi ceva adevarat si atunci te vor lasa in pace.Eu am dat un exemplu. Apoi tu personalizeaza exemplul la situatia ta.Iar daca intrebarile t-i se par indiscrete intreaba si tu ceva indiscret garantat te vor lasa alta data in pace.

Eu am rămas ateu la orice dezbatere, mai ales când am văzut ce comportament de creștini au, mai am cliente care vor să intre in viata mea, fac reversie psihologica

Fiecare are viata lui personala.Dar se vor supara? dar asta e.

Eu una nu merg la astfel de reuniuni.Sunt blamat pentru asta la greu, dar nu imi pasa.Cand am fost intrebata de ce nu particip am spus clar "pentru ca nu ma simt confortabil si nu ma pot adapta oricărui stil de comportament".
Dar daca esti nevoită să mergi, cred ca ar trebui să eviți anumite subiecte, sa răspunzi ca e foarte bine întrutotul sau sa răspunzi cu glume si ironie acelor întrebări incomode.

Eu una de mult sunt "vanata" de către familie si niste vechi prieteni sa ma prindă intr-o astfel de întâlnire dar nu reusesc pentru ca mereu avit sau "am altceva planuit".

Întrebarea e, de ce ai merge? Eu am rupt legătura cu rudele, n-am nevoie de stres inutil și nu am nicio datorie față de nimeni. În locul tău n-aș merge, dar ca să răspund, totuși, la întrebare, eu i-aș lua la mișto: sunt cumva la interogatoriu, unde-i domnul detectiv? aaa, tu ești, mătușică. ia zi, ai auzit de conceptul de intimitate? a-ți vedea de treaba ta sună a ceva realizabil pentru tine?

Și să minți e o variantă, dacă știi că i-ai oftica cu ceva anume, deși e copilăresc, de asta prefer să nu am contact cu așa ceva.

Oricum, sunt șanse foarte mari să nu se simtă și să fie o cauză pierdută, orice replică le-ai da, nu ar înțelege nimic, ba chiar nu te-ar mai scoate din nebună.

Au inceput sa nu-mi mai placa marea adunare a neamului, prea interesati sunt de soarta lui x si y, niste tate care n-au ce face. De multe ori am ignorat intrebarea pe motiv ca ''n-am auzit" ce au intrebat din cauza zgomotului de pe fundal si ma faceam ca am activitate in momentul ala, ba imi puneam ceva sa beau, ba ma ridicam de la masa, ba trageam eu cumva de timp, de multe ori n-am avut ce sa fac si am raspuns, ei se asteapta sa fie toti asa cu copil direct din bancile scolii, insurat la maxim 20 de ani si tinerete traita cu griji pentru ca alt curs al vietii nu exista, le-am raspuns direct ca eu pana la 35 de ani nu misc un deget sa fac astea, vreau sa-mi traiesc viata, anii tineretii nu ii mai da nimeni inapoi, doar nu-s tampit la cap sa ma sabotez singur cu insuratoare si copil in viitorul prea apropiat.

Spui ca vorbiti subiecte de alea cu alta ocazie, la reuniunea aia povestiti chestii banale, glumiti, radeti sa va simtiti bine.

Dai răspunsuri de tipul:

1. Nu e pe lista priorităților mele.

2. Inca nu m-am gândit, dar imediat ce voi plănui va voi tine la curent.

3. Câștigurile mele sunt pe măsura nivelului meu de pregatire si a efortului depus, dar promit ca nu ma opresc aici.

Copii vor veni când trebuie.
Ca la toată lumea.

Sănătatea mea e mai importanta. A voastra nu?

Vai, regret ca nu va pot răspunde la intrebarea asta, unele aspecte din viața mea intima sunt importante pentru mine.

Cheers

M-am gandit la una tare "nu imi place sa ma laud, nu vreau sa fac pe altii sa se simta prost"

Anii tineretii, sa te sabotezi
Tu nu aveai 30 de anii?

Nu fa eroarea asta. Asa iti arati caracterul malițios, arogant si lipsit de modestie si tu ai vrea se fapt sa demonstrezi contrariul, nu-i asa?
Cheers

Si la 30 esti batran? Sunt unii de 50 care arata si se comporta de parca ar avea 20. Acum incep sa inteleg ca varsta e doar un numar

Foarte trist daca au 50 si se comporta de parca ar avea 20. Cand o sa-i loveasca realitatea o sa regrete timpul labarit pe internet cu pretextul ca au trait viata.

Pai si la 30 de ani esti mosneag? N-am, din fericire mai e pana acolo, chiar daca putintel. Eu vreau sa ma mai distrez, nu-s pregatit de pasii astia inca, sau as fi dar n-as vrea momentan

Cum te distrezi?

Foarte bine, da-mi niste bautura si persoanele potrivite si plec a 2-a zi fara sa stiu ce s-a intamplat, cam asa functionez. Ma refer mai mult ca un copil si o casatorie la varste d-astea timpurii aduc multe responsabilitati.

Ma deprimi. Asta e tot? Ma asteptam sa zici ca esti digital nomad, antreprenor, ca ai o viata palpitanta, nu ca bei putin si o iei pe doua carari. Daca nu faci asta la ordinea zilei, nu vad niciun motiv pentru care sa bati pasul pe loc la varsta asta. Vorbesti ca un viitor depresiv. Varste din astea timpurii

Ce inseamna palpitant pentru tine? Sa stiu daca ma incadrez ca n-am zis tot.

Ma uit la cunoscuti, rude si alte persoane de genul casatoriti de la 20 de ani, copil tot de pe atunci, au ajuns bine rau, isi regreta in pumni decizia ca si-au ratat tineretea cu d-astea cand mai aveau de evoluat emotional, mental, profesional, e un singur avantaj in a face copil pe atunci, acela ca fertilitatea e buna si sansele sa iasa sanatos sunt mega mari, in rest doar dezavantaje, vreau copii dar inca nu ma arunc acum, mai astept.