Da, m-am gandit si asta pe vremea cand copiii mei aveau deja peste 17 ani dar m-am temut ca o sa-mi faca circ copiii inclusiv sotul care traia pe vremea aceea nu ar fi aprobat.
Da, sigur! E o mare bucurie pentru acest copil, Dumnezeu iubeste asta!
Conteaza mult daca o mama este pregatita sa-l adopte, pentru ca...copilul nu poate sa semene cu parintii adoptivi, fie ca mama lui care l-a abandonat a luat droguri cand era insarcinata, aici o sa aiba probleme in viata, asta depinde daca o mama poate sa-l invete sa fie bun si o viata buna! Dar merita incercat!
Da numai ca e greu pentru un tip sa-l creasca, in caz ca aveam un robot in casa care se ocupa de el m-ar incanta ideea sa am un mostenitor
Nu sunt căsătorită, dar m-am gândit la asta. Ca să fiu sinceră, nu cred că l-aș iubi la fel de mult ca pe propriul meu copil, oricât aș vrea. Dar aș avea grijă să nu își dea seama de acest lucru. Mi-aș da toată silința să îl tratez ca pe copiii mei biologici și să îl înconjor cu aceeași grijă.
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
Byb2001 întreabă: