V-ați gândit vreodată să vă sinucideți? Eu mă gândesc uneori, dar mi-e frică de pedeapsa pe care aș putea s-o primesc pe lumea cealaltă.

Nu am luat asta in calcul, niciodata.

Nu, imi place cum arata viata.

Nici nu v-ați gândit la asta?

Fiind ateu sunt constient ca asta e singura sansa de a exista, suferinta e o parte din viata ca si fericirea, plictiseala iti creaza ganduri de aste ca si anexitatea, depresia, cand nu muncesti iti vin tot felul de ganduri necurate, pare amuzant dar am observat ca suferinta mi-a dar sens sa exist

Eu doar mă gândesc din când.
Sunt de-acord cu tine la lipsa de ocupație, dar nu sunt de aceeași părere la cea cu depresia.

Nici eu nu sunt de acord daca ai depresie ca ti a murit cineva drag, te ai despartit sau ai depresie cronica sau ai probleme cu sanatatea, banii, iubirea

De ce voi, oamenii de pe TPU, la fiecare lucru săriți cu psihologul? Am mai mult respect față de un gunoier decât de un psiholog. Datorită gunoierului respir aer puțin mai curat, psihologul ce face?

Nu. Doamne ferește de asemenea gânduri!

Dragule/dragă, nu știu cine ești și în ce situație te afli dar din moment ce menționezi că ai astfel de gânduri și ceea ce te oprește sunt consecințele de pe lumea cealaltă, presupun că ești credincios/ă. Îți pot împărtăși că am trecut și eu prin asta cu mulți ani în urmă și mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a pus pe cineva în calea mea în ultimul moment și acum pot scrie aceste rânduri.
Din prisma credinței vreau să te încurajez să cauți îndrumare duhovnicească. Biblia este cel mai mare refugiu al nostru; dacă ai una, deschide-o și citește; dacă nu, caută un bun exemplar cât de curând, în ziua de azi sunt foarte accesibile, o poți găsi inclusiv online.
Pe mine, în momentele de dificultate m-au ajutat foarte mult Psalmii.
Pe de altă parte cred că ți-ar veni foarte bine un duhovnic bun cu care să te poți spovedi de o formă cât mai sinceră, nu e ușor de găsit, dar ai încredere, Dumnezeu e mare. Ține cont că nu te spovedești în fața unui om, o faci în fața lui Dumnezeu, omul din fața ta este doar un canal de legătură. Cărțile părinților bisericii de asemenea ajută mult…
Sper, și mă rog pentru tine, ca lumina lui Dumnezeu să poată pătrunde în întunericul în care te afli, astfel încât să te poți recunoaște printre copii lui și să poți experimenta cât de mare este dragostea Lui pentru noi. Viața este cel mai frumos dar al Lui pentru noi și indiferent de împrejurările momentane care pot fi dificile, merită trăită.
Toate trec dragule/ă și puterea lui Dumnezeu este nemărginită, El îți poate schimba plânsul în bucurie. Lasă-te atins de El și nu renunța la luptă, "Cheamă-mă la ananghie și Eu voi veni și voi birui pentru tine".

Iți pun o copie a psalmului 23 care întotdeauna m-a întărit la nevoie:

O cântare a lui David

1 Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.

2 El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă;

3 îmi înviorează sufletul și mă povățuiește pe cărări drepte din pricina Numelui Său.

4 Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.

5 Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei, îmi ungi capul cu untdelemn şi paharul meu este plin de dă peste el.

6 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.

Nu te lăsa mințit de prințul acestei lumi, dragostea și mila lui Dumnezeu este nemărginită; nu există nimic din ce ai putea face tu sau oricine altcineva pe lumea asta care să te poată separa de dragostea și mila Lui.

Cu mare drag, un frate din valea asta de lacrimi.

Pentru ca noi constientizam importanta psihologului.Din moment ce tu nu faci acest lucru, cand iti mai vin astfel de ganduri vorbeste cu gunoierul sau suna la salubritate, nu la liniile antisuicid.

Nu, pentru că e o prostie, în comparație cu viața pe care o duc.

L-as cita pe Bahoi, dar mie ca-mi iau ban

Sinucidete sanatos ca nu te pedepseste nimeni pe lumea cealalta
Mai bine ia-ti un job, fa ceva util, umpleti timpul cu ceva, daca stai asa mereu si nu faci nimic, normal ca ai luat-o pe aratura deja.