Da, m-am operat. Nu ştiu cum a fost că eram cu anestezie, dar la început când am ajuns acolo, îmi tremurau picioarele şi tot corpul, aveam 10 ani.
Mi-ar fi frica atunci cand ar trebui sa-mi scoata atele alea.
(O_o)
Nu m-am operat.S-a operat o verişoară când era mai mică.Ea zicea că i s-a făcut anestezie generală, iar apoi a trebuit să ţină un regim o perioadă.I-a rămas un mic semn, dar s-a mai dus cu timpul.Mi se pare că se poate face şi cu laser şi ar fi mult mai simplă şi cu semne mult mai mici.
Auzi, ce tot comentezi de mine, ă? Mereu, mereu numai tu comentezi, vezi că mă enervezi. :/
Din cauza faptului ca nu am fost operat la timp de apendice am facut apendicita cu peritonita si apoi septicemie. Din septicemie numai 10 % scapa. Eu am avut noroc si am scapat de atunci am facut inca 8 operatii care de care mai grele. Operatia de apendice (apendicita este boala si nu poate fi operata) este usoara. Iti taie in piele 3-4 cm (tu nu stii) si cand te vei trezi vei vedea doar cusatura. Dupa 3 zile iti da drumul acasa daca nu intervin complicatii (se intampla mai rar). O luna esti scutit de efort (stiu din experienta spitalelor am stat (cumulat) luni de zile. Este o operatie foarte putin dureroasa. Vei simti doar o mica usturime care trece a doua zi. Dupa cateva zile iti scoate atele. Este usoara si este bine facuta la timp.
Da, la 9 ani. Pai aveam branula făcută, trebuia să aștept să pregătească sala de operație, pentru că atunci a scos-o pe alta care s-a operat si ea de apendicită. M-au pus pe un,, scaun ", semăna ca la dentist, si a pus o lumină exact pe zona aia cu apendicele si mi-a pus un lichid, anestezia, în branula si după 2 minute am simțit anestezia rece prin corpul meu și am adormit. *operație, bla bla bla *. Bun. M-am trezit din operație, eram adormita, m-am băgat la somn, în ziua aia nu puteam să mănânc absolut nimic și nici să beau, dupa 5 ore, mi-a venit greata de la anestezia aia si am vomat ( e absolut normal, zice doctorul pentru ca daca nu elimi anestezia din corp, e grav ). Toată ziua aia am stat in pat, nu puteam să mă mișc deloc! În a doua zi, am început să fac,, primii pași", si atunci am ametit rău de tot, am văzut numai negru in fata ochilor timp de 2 minute. În fine, am mai stat câteva zile la spital, după externarea.
Da,eram mica, a trebuit sa ma dezbrac de tot.Esti pe patul de operatie apoi adormi dintr-o data..cand m-am trezit am fost ceva gen ''am murit?'' eram foarte ametita.In prima zi de dupa nu ai voie nici macar sa bei apa. O sa doara putin.Sa nu tusesti/stranuti! e ingrozitor
Da, la 10 ani. Am petrecut Crăciunul la spital. A început cu o durere insuportabilă în partea dreaptă și nu numai, am început să vomit.
Bunicii mele îi era frică, deși eu eram cea care se opera. Nu știu cât a durat, dar am dormit pe tot parcursul operației, după operație mi se zicea să nu adorm, dar eu nu puteam să stau cu ochii deschiși și asistentele îmi dădeau palme peste față. Nu puteam să mă mișc foarte repede căci mă durea, peste asta și vomitam, îți dai seama că atunci când vomiți, te forțezi, îmi era frică să nu se rupă cusătura ).
Am stat ceva timp acolo.
Nu am făcut sport tot restul anului. Mi s-a spus că nu trebuie să mănânc dulciuri, 2 săptămâni, ceva de genul, dar cum am prins ocazia să fiu singură, am dat buzna în omuleții de ciocolată. A fost bine, mi-a rămas cicatricea de la operație, au trecut 8 ani, totul este ok ^^.
Da,Este foarte greu daca esti operat si iti da anestezie generala dar nu e prea placut.