Va pare rau ca o sa muriţi intr-o zi? Sau va pare bine? Sau sunteti indiferent?
Tinand cont de faptul ca oricum se va intampla intr-o zi, indiferent de ceea ce fac eu, nu ma gandesc prea mult la ce simt eu in legatura cu moartea, cum ma simt, ce voi simti sau ceva de genul asta.
De ce sa irosesc prezentul gandindu-ma la sfarsitul vietii?
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Normal ca-mi va parea rau! Poate nu pentru mine, cat pentru ce las in urma si pentru cine las sau cum las! Clar voi dori timp...n-am avut timp!
Răspunde
Imi pare rau deoarece stiu ca altii vor suferii dupa mine si ....nu e bine de loc.
Toti vom muri odata, toti cindva ne-am nascut.Nu imi pare rau ca voi muri. Daca iti pare bine ca te-ai nascut, trebuie sa intelegi ca moartea va veni si e ceva normal.
Imi dai o data exacta, ca sa-mi spun parerea de rau intr-un mod cat mai tragic?
Depinde cand intervine moartea. Daca e peste 50 de ani, pana atunci o sa am grija ca cei apropiati sa nu-mi duca lipsa si eu voi fi impacat.In caz ca mor maine, o sa-mi para rau ca pierd 1 Mai, Floriile...
Eu m-am obișnuit cu gândul morţii de la 13 ani așa că nu-mi va părea rău când mor dar totuși sper să nu se întâmple prea curând 
Știu că sună aiurea dar dacă ar fi să-mi pară rău de ceva, mi-ar părea foarte rău să știu că în urma morții mele, cei dragi vor suferi mai mult decât suferă acum, cât sunt viu.
Pe de-o parte mi-ar parea bine, pentru ca in ziua de azi lumea e foarte rea, egoista, violenta, etc...dar, pe de alta parte mi-ar parea rau pentru persoanele care ma iubesc(pentru ca mi-ar simti lipsa)...asa ca, la final ajung sa fiu indiferenta.
Normal ca da, tuturor ne va parea rau, indiferent ce am facut in viata, dar pana la urma, odata si odata tot vom muri.
E normal sa-ti para rau. Multi dintre noi ne-am dori sa traim vesnic, dar traim cu pacatul stramosesc, si intr-o zi, vom inceta sa traim. Moartea e ca un fel de nota la un test sau un examen, lucrurile bune, care le-am facut sunt rasplatite, iar cele rele pedepsite. Cel mai trist sentiment e acela, ca stii, ca vei muri intr-o zi, darnu poti face nimic pentru a schimba trecutul.
Cunosc un batranel in jur de 90 de ani tintuit la pat, care sta zi de zi, ora de ora si se uita la pereti, gandindu-se si retraind aceleasi amintiri. L-am ascultat de mii de ori spunandu-mi ca vrea sa moara ca sa-si vada din nou sotia si sa scape de neputinta sa, desi e ajutat de copii si nepoti. Eu sincer nu as putea suporta un astfel de sfarsit, as prefera sa mor relativ tanara, cam pe la 50 de ani stiind ca am facut ceea ce trebuia, ca mi-am asezat copiii la casele lor si ca nu regret nici un moment. Intr-un fel, nu am nici o emotie in legatura cu subiectul asta... la urma urmei, asa cum am venit, asa si plecam. Aproximativ.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
