Si te simti trista cand te gandesti la asta sau esti impacata?
Ca o transformare. Deși moare forma asta care sunt eu acum, există o continuitate mai departe. Experiențele trăite, karma mea, contribuie la ceva.
Eu prefer sa spun ca vad moartea ca o eliberare.
Acel moment in care totul ia sfarsit, acel moment in care "soarta" e decisa si nu se mai poate schimba nimic.
Eu niciodata nu am crezut ca murim si gata.
Nu este vorba de religie sau de ce iti spune preotul in biserica.In sufletul si in mintea mea cred si simt ca nu se termina tot acolo ca nu are cum, nu ai cum sa stai 100 de ani spre exemplu aici pe pamant, sa te chinui cu toate greutatile si lipsurile.Sa iti indeplinesti atatea vise etc si pur si simplu intr-o zi sa te faci c.acat si gata.Pentru mine e inposibil de conceput asta.
Eu cred ca si daca mori fizic, sufleteste tot iti continui viata undeva chiar si intr-un alt mod.
Fallen1Angel întreabă: