Pai aia care se sinucid sunt prea prosti...uni ar da orice sa traiasca si alti se omoara
Exista cosilierea psihologica, important este ca persoana care este in cauza sa ceara ajutorul si sa accepte sa fie ajutata! Nu vad o rezolvare in sinucidere(au caracter slab ) dar cei care o fac au un singur scop... sa atraga atentia asupara lor, doar ca nu se gandesc la consecinte si incerca sa mearga la extreme, de multe ori la reuseste dar alteori ( din fericire ) nu... Daca ne apucam toti sa ne punem,, streangul,, de gat la prima problema, unde am ajunge?
E vorba de ignoranta generalizata. Gandeste-te la cineva pe care nu suporti, sau de care iti place sa faci misto. Acum gandeste-te ca s-ar sinucide. Te-ar durea? Stiu, greu de raspuns...
Nu intreba ce pot sau nu sa faca altii, intreaba-te pe tine ce poti face tu.
Initial scrisesem altceva, dar eram prea subiectiv. Ideea e ca am o experienta in spate. De fapt, mai multe, dar una cu o persoana de care am fost foarte atasat. Sa nu ajungi ca mine, sa regreti ca n-ai lasat pe cineva sa-si ia viata.
Nu o sa stau sa spun povesti, dar concluzia la care am ajuns e urmatoarea: Sunt oameni pe care merita sa ii ajuti, si oameni care sunt pierdere de timp. Fara sa cunosti, nu poti comenta.
Daca esti pus vreodata intr-o situatie din asta, si simti nevoia sa ajuti, ajuta sa te simti tu bine, nu pentru ca te astepti ca salvand o viata, vei primi ceva. Persoanele care au tendinta de sinucidere sunt foarte egoiste. Fa o fapta buna si pleaca mai departe pe urma. Astfel iti vei avea si locul in inima persoanei pe care ai ajutat-o, si scapi si de bataia de cap care ar urma in orice tip de relatie cu o asemenea persoana. Stabilitatea e ceva ce fiecare din noi gaseste in timp, daca suntem ajutati in momentele cheie.
Ce sa te intrebi pe tine? Cum iti asiguri un viitor, cum iti ajuti familia, cum iti faci o casa a ta... Iar daca mai ai timp pe urma sa te gandesti la copiii care se sinucid, te felicit.
Multa bafta.
Să regreți că n-ai lăsat pe cineva să o facă? Știu că par cam insistent, dar m-a făcut curios subiectul. Eu mă simt bine dacă pot ajuta însă aici mă simt fără puterea de a o face, în situația asta. Nu merg după principii în general, însă dacă pot, dispar din viața persoanei sau cel puțin încerc, poate mai sunt cazuri în care nu e așa, dar voiam să fac o regulă astfel.
Și, sunt mai mult ca sigur că dacă n-aș fi avut vreodată și eu astfel de gânduri nu mi-ar sta capul la cum să-i ajut. Așa sunt oamenii în general și eu nu aș face o excepție. Mereu am vrut să fiu într-un fel diferit, îi vedeam pe ceilalți, vedeam indiferența lor și voiam doar să nu fiu ca ei. Nu vedeam atunci pe cineva din jur care să-mi dovedească contrariul, că sunt oameni super de treabă așa că mă gândeam dacă pot deveni eu unul. Oricum, perfect nu este nimeni. Mă văd comentând la răspunsul tău și mă doare că, întrebarea era ca o părere, pentru cei în astfel de situație și nu-mi place să mă plâng de ceva începând cu o întrebare pusă în general pentru ceilalți, este ca și cum aș cere ajutor pentru cei care l-ar merita apoi postez eu în victimă uitând de scopul inițial.
Scuze dacă am scris cam mult.
O noapte plăcută îți doresc!
Chiar nu-mi pasă. E alegerea lor. Dacă aleg să se sinucidă, e clar că oricum nu erau pregătiți să trăiască, deci au făcut un bine omenirii prin moartea lor.
Există două categorii de astfel de oameni. Cei care se sinucid în urma unei pierderi de moment, care din punctul meu de vedere sunt nişte oameni slabi care fug de probleme, şi cei care se "sinucid" în fiecare zi câte puţin până cedează şi se sinucid de tot. Aceştia sunt în mare parte victime ale societăţii. (pe care aceasta îi marginalizează şi îşi bate joc de ei)
Oricum, cred că e din naştere asta. Eşti sau nu eşti puternic suficient în cât să rezişti.
Fara sa dau nume si fara sa fiu prea personal, pentru mine cel putin, a fost (si este in continuare) o mare dezamagire fata respectiva. Sa nu lasi pe cineva sa faca o prostie mare, numai ca sa vezi cum face o gramada de alte prostii marunte, si an de an da tot in gropi, fara sa tina cont de ce spune un prieten bun, e destul de dureros.
Eram copii atunci, si culmea, in timp, in loc sa se intareasca, au disparut aprecierea si respectul si a aparut un soi de posesivitate ciudata, de care m-am dezis. Sa nu crezi ca e o situatie de "friendzone" - mie nu imi mai place de ea, si nici n-as mai avea de ce, ca s-a dat pe invers (o, da). Insa anii trecuti cand ieseam cu ea si prietenele ei, si ma dadeam in vorba cu vreuna din ele, avea grija sa-mi strice combinatia. Un fel de, nici ea nu ma vrea, nici la alta nu m-ar da. De atunci imi tin relatiile departe de "prieteni". Deci, se aplica: pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
Acum revenind la subiect oarecum, cei pentru care "nu face nimeni nimic" sunt cei la care nu se observa suferinta. Un om care nu are decat cativa prieteni, dar apropiati, este mult mai putin probabil sa faca un asemenea gest, decat unul care e popular, se intelege cu toata lumea, dar nu vorbeste cu nimeni lucrurile importante, care il macina cu adevarat. De asta atatea "surprize". Am auzit si eu de un fost coleg de liceu al unui prieten, gasit de taica-su tot spanzurat in casa acum cateva luni. Baiatul nu ducea lipsa de nimic, si nu se stie exact de ce a facut asta.
Atentie trebuie la cei care par fericiti tot timpul sau nu spun niciodata ce au pe suflet, nu la cei care sunt tristi si exagereaza cu problemele lor, care nu sunt cu nimic mai mari decat ale altora (si pe care nu le rezolva, tocmai pentru a avea motive sa se planga). Pentru aia, e doar un fel de a atrage atentia si de "a prosti pe prosti" ca sa zic asa.
Oameni slabi. Oricât de greu ţi-ar fi, treci peste.
Bine că s-or dus, nu avem nevoie de oameni ca ei.
Nu prea imi pasa.
In primul rand nu umblu cu oameni care ar face-o.
In al doilea rand multi idioti spun "vreau sa ma sinucid",dar de fapt intra in casa,se uita la desene, mananca o inghetata topita si beau Tedi(asa-zisii emo din zilele noastre)
Multi o fac din prostie, pe cand altii o fac sub presiunea necazurilor. Pierderea locului de munca, divortul, pierderea casei si multe alte necazuri pot provoca o persoana sa se sinucida.Noi nu stim ca n-avem probleme.
Cind eram foarte tinara judecam foarte aspru si vehement pe cei care aveau asemenea ginduri. Imi pareau slabi si ca nu pretuiesc ceea ce au; vedeam doar ce au, fara sa ma gindesc ce le lipseste.
Acum ma impresioneaza altfel astfel de situatii. Probabil ca durerea fizica sau sufleteasca e atit de mare incit prezentul devine insuportabil.
Si atunci cauta o evadare, radicala chiar.
Cei cu o depresie atit de adinca au si un dezechilibru chimic caruia nu li se pot opune cu usurinta. De aceea apropiatii lor ar trebui sa-i ajute sa ajunga la medic pentru medicatie care e de folos.
Si o vorba buna si un gind bun de la ceilalti fac bine.
Am văzut că m-ai șters din lista de prieteni, nu am nimic împotrivă.
Te-am întrebat pe ce post lucrezi fiindcă mi-ai zis odată că știi câte ceva despre psihologie și apreciez mult că ai încercat să mă ajuți cu o vorbă bună. Adică eram curios cu ce te ocupi momentan. Acum sunt ferm convins că tu ai înțeles că am pus întrebarea la mișto. Am pus-o fiindcă și eu am trecut prin stările alea și nu zic asta ca să pară că țin totuna cu ele. Și după cum am văzut sunt mii care procedează astfel. Nu spun asta uitându-mă în văzduh sau presupunând ci aruncând o privire aici http://www.worldometers.info/ro/ la Sănătate
Și, cred că cel mai bun în cazul ăsta sunt psihologii, psihiatrii, cei din zona asta. Încă merg la cel al școlii.
Îmi cer scuze dacă, comentariul meu te-a ofensat.
Atât am avut de spus.
Toate cele bune!