Bună ziua tuturor! Aș dori să-mi spuneți de unde a aparut noul coronavirus? Din laborator, intenționat sau din acea piață? Vreau sa știu adevarul si vă rog daca nu stiti nu vă da-ti cu parerea pentru ca nu are sens

Nimeni nu stie adevarul in afara de cei din parlament poate sa fie din laborator sau din piata aceea sau chiar nu exista si ei spun ca exista

))
Daca cineva din aceasta comunitate ar stii raspunsul, te asigur ca nu ar fi din aceasta comunitate.

Loool.
Ce te ai gandit tu, cineva de pe TPU sigur sigur a fost in China si a primit acordul guvernului de acolo sa investigheze si a aflat adevarul.

Iti spun eu pentru 1000 de euro, iti las PayPal-ul daca vrei.

Buna! Daca am fi stiut eram de mult morți . Nu se stie absolut nimic, poate a fost scapat dintr-un laborator secret din Wuhan, poate a fost lansat intentionat de americani pentru a distruge China, sau mai exista o mica posibilitate ca in acea piata sa se fi format aceasta boala! Comunitatea TPU nu este guvernatorul Chinei, Serviciile Secrete, Presedintele Americii sau un alt miliardar care poate are legatura cu acest virus!

"vă rog daca nu stiti nu vă da-ti cu parerea pentru ca nu are sens"
Mi-a placut cat esti de vehement, de parca aici pe TPU stim secrete militare de asemenea amploare. Pai acest lucru se va afla intr-un final dar poate sa mai dureze destui ani, pana va scapa vreo hiba pe net sau ceva hackeri vor intra in serverele acelea si daca s-a pastrat ceva vor fi facute publice ori va aparea vreo persoana care a participat supravegheat acest virus si va face declaratii publice.
Deocamdata nu se incumeta nimeni dintre cei care stiu adevarul pentru ca ei pot fi tinte usoare ale asasinatelor.
Nu e nicio teorie a conspiratiei virusul e ceva real, dar sursa si provenienta lui s-ar putea sa fie cu totul altele decat piata din wu-han, s-ar putea sa fie undeva unde nimeni nu se asteapta si acestia sa fie niste tapi ispasitori.

TPU vine de la "Toti Pentru Unu", nu de la "Tratatul Pandemic Universal"

Cine de aici crezi ca are acces la informatiile astea?

Secventele genetice au fost analizate, dupa ce au fost publicate, de foarte multi oameni pe domeniu si au ajuns cu totii la un comun acord: virusul nu este creat in laborator caci secventele sunt aleatorii si tipice oricarui coronavirus; daca ar fi existat posibilitatea laboratorului, ar fi trebuit ca secventele sa difere enorm, caci nivelul biotehnologiei de astazi nu permite crearea unui astfel de virus, maxim plasmide si asta cu multa munca laborioasa care dureaza timp si enorm de multi bani pentru a le produce.

A aparut acum 4 miliarda de ani o data cu prima celula, ca si virus a evoluat,suntem indruditi genetic cu tot ce exista pe pamant,nu a aparut in piete,lileci, ala exista de multe miliarde de ani,virusi au oferit oameniilor multe abilitati, omul nu poate creea viata, microbi, virusi, nici macar o celula dar un virus

Virusul este cea mai putin forma de viata,pentru ca are nevoie de celula noastra sa se transmita, e ceva mort dar se activeaza cand ajunge in corpul cuiva, microbi se inmultumesc si in lipsa unei gazde, noi avem sute de milioane inactivi in organism, selectia naturala, sexuala ajuta la evolutia vieti pe pamant

Omul nu poate creea microbi, virusi nici macar o celula, o celula este mai complexa decat intregul univers

Omul nu poate creea virusi dar poate sa il faca sa evolueze prin experimente

Asta cu un inimaginabil "trial&error"; oamenii abia pot crea plasmide de cate 8000 de gene, iar alea cu functii reduse.

Eu n-as compara celula cu universul, cunoastem relativ multe despre celula, insa despre univers nu.

Eu vb de complexitatea ei

Plasmidele sunt utilizate în ingineria genetică și în biotehnologie ca vectori pentru transportul unor gene sau ca markeri pentru selectarea unor populații celulare care poartă o anumită genă și implicit un anumit caracter fenotipic.

omul nu poate creea viata

Https://www.medicalnewstoday.com/......omposition
Fiecare intestin uman poate avea o compoziție virală unică
Prima bază de date cuprinzătoare a comunităților de viruși sau „viromi" care trăiesc în curajul nostru arată că acestea variază enorm de la persoană la persoană. Baza de date oferă noi oportunități de identificare a virușilor care ar putea juca un rol în tratarea infecțiilor bacteriene rezistente la antibiotice.

Distribuiți pe Pinterest
Cercetările sugerează că fiecare intestin uman poate avea o compoziție unică, diversitatea virală fiind deosebit de mare la sugari.
Se știe că bacteriile care colonizează sistemul digestiv uman au un efect profund asupra sănătății, dar virușii care coexistă alături de ei sunt probabil la fel de importanți.

Conform noii baze de date Gut Virome Database (GVD) de la Universitatea de Stat din Ohio (OSU) din Columbus, 97, 7% dintre virusurile din intestinul nostru sunt bacteriofagi, ceea ce înseamnă că folosesc bacteriile ca gazde în care să se replice.

La începutul secolului al XX-lea, oamenii de știință au început să investigheze potențialul bacteriofagilor de a combate infecțiile bacteriene, dar descoperirea antibioticelor le-a înlocuit în mare măsură activitatea.

Acum, odată cu amenințarea crescândă a rezistenței la antibiotice, a existat o reapariție a interesului pentru terapia cu bacteriofagi.

Oamenii de știință au descoperit multe despre „bacteriomul" - comunitatea de bacterii care își fac locuința în intestin - dar caracterizarea viromului s-a dovedit mai provocatoare.

Bacteriile au anumite secvențe genetice în comun, ceea ce face ca identificarea ADN-ului lor să fie relativ ușoară, dar nu există un astfel de marker universal pentru viruși.

Pentru a facilita studierea virusului, microbiologii de la OSU au decis să creeze o bază de date dedicată virusurilor intestinale umane.

Populații virale unice
Echipa a construit GVD folosind date genetice din 32 de studii care au avut ca scop identificarea virusurilor intestinale într-un total de 1.986 de persoane care trăiesc în 16 țări diferite.

După prelucrarea datelor pentru a explica marea varietate de metode diferite pe care le-au folosit aceste studii, au identificat 33.242 „populații virale unice", care sunt echivalentul viral al speciilor.

În medie, fiecare metagenom viral - genomul viral colectiv dintr-o probă din intestinul unui individ - conținea 542 de populații virale.

Nici o populație virală nu a fost prezentă în fiecare metagenom. De fapt, cercetătorii au descoperit cea mai răspândită populație virală în doar 39% din metagenomi.

În noua lor lucrare de studiu, publicată în revista Cell Host & Microbe, aceștia sugerează că viromul intestinal al fiecărei persoane este extrem de personalizat și cel mai probabil unic.

ȘTIRI MEDICALE RESURSA DE ASTĂZI
Răspândirea virusului și schimbările climatice: un studiu de caz asupra virusului West Nile
COVID-19 a făcut întreaga lume conștientă dureros de puterea teribilă pe care o pot exercita virușii. Aflați cum influențează schimbările climatice răspândirea altor viruși, cum ar fi virusul West Nile, în articolul nostru principal.

MERGI ACUM
„Construirea unui set de instrumente" pentru valorificarea fagilor
Echipa va actualiza continuu baza de date pentru a oferi o resursă gratuită altor cercetători.

„Am stabilit un punct de plecare robust pentru a vedea cum arată viromul la oameni", spune coautorul studiului, Olivier Zablocki, cercetător postdoctoral la OSU. "Dacă putem caracteriza virușii care ne mențin sănătoși, am putea fi capabili să valorificăm aceste informații pentru a proiecta viitoare terapii pentru agenții patogeni care altfel nu pot fi tratați cu medicamente".

Privind spre viitor, bacteriofagii (sau „fagii") izolați din curajul oamenilor sănătoși au potențialul de a combate bacteriile rezistente la antibiotice. De asemenea, acestea ar putea ajuta la restabilirea unui echilibru sănătos pentru comunitățile microbiene din intestin.

„Fagii fac parte dintr-o vastă rețea interconectată de organisme care trăiesc cu noi și pe noi și, atunci când antibiotice cu spectru larg sunt utilizate pentru a lupta împotriva infecțiilor, ele dăunează și microbiomului nostru natural", spune autorul principal al studiului, Matthew Sullivan.

„Construim un set de instrumente pentru a ne înțelege capacitățile și capacitățile de a utiliza fagii pentru a regla microbiomii perturbați înapoi către o stare sănătoasă", adaugă el.

NEWSLETTER MEDICAL NEWS TODAY
Rămâneți la curent. Obțineți buletinul nostru zilnic gratuit
Așteptați-vă în fiecare zi linii de bază aprofundate, susținute de știință, ale celor mai bune povești ale noastre. Atingeți și păstrați curiozitatea mulțumită.

Introduceți adresa dvs. de email
Introduceți adresa dvs. de email
INSCRIE-TE ACUM
Confidențialitatea dvs. este importantă pentru noi. Orice informație pe care ne-o furnizați prin intermediul acestui site web poate fi plasată de noi pe servere situate în țări din afara UE. Dacă nu sunteți de acord cu o astfel de plasare, nu furnizați informațiile.

Modificări pe parcursul unei vieți
Utilizând noua bază de date, cercetătorii au efectuat primul sondaj privind modificările diversității virusurilor intestinale pe durata vieții umane.

Au descoperit că la persoanele occidentale cu o stare de sănătate bună, diversitatea virală a fost ridicată la sugari înainte de vârsta de 3 ani, înainte de a scădea în copilărie. Apoi a crescut pe măsură ce oamenii intrau la vârsta adultă, înainte de a scădea după vârsta de 65 de ani.

Autorii atribuie diversitatea bogată a virușilor din curajul sugarilor sistemului imunitar slab, subdezvoltat. De asemenea, sugarilor le poate lipsi bacteriile care protejează în mod obișnuit mucoasa intestinului de infecția virală în viața ulterioară.

Cercetătorii consideră că baza lor de date va fi un instrument important pentru investigarea modului în care viromul intestinal se schimbă în timp și efectul său asupra vulnerabilității indivizilor la anumite boli:

„De exemplu, aici, am folosit baza de date GVD pentru a descoperi tiparele dependente de vârstă ale diversității virome la persoanele sănătoase și occidentale. Cu toate acestea, GVD ar putea avea, de asemenea, implicații mult mai largi, inclusiv ajutând la o mai bună clasificare a microbiomilor și viromilor intestinali ai indivizilor pentru a determina modul în care afectează predispoziția unei persoane la boli precum COVID-19. "

- Autorii studiului

Beneficiile diversității
Interesant este faptul că oamenii de știință au descoperit că oamenii care trăiesc în țări non-occidentale aveau populații virale intestinale mai diverse decât occidentalii.

Alte cercetări au arătat că non-occidentalii care se mută în țările occidentale își pierd o parte din diversitatea microbiană intestinală, ceea ce sugerează că dieta sau alți factori de mediu pot juca un rol în modelarea viromului.

În plus, baza de date a dezvăluit că persoanele în stare bună de sănătate aveau populații virale mai diverse decât cele bolnave.

„O regulă generală generală pentru ecologie este că diversitatea mai mare duce la un ecosistem mai sănătos", spune prima autoră Ann Gregory, care a lucrat la noua bază de date în timp ce era absolventă la OSU.

„Știm că mai multă diversitate de viruși și microbi este de obicei asociată cu un individ mai sănătos. Și am văzut că indivizii mai sănătoși tind să aibă o diversitate mai mare de viruși, indicând faptul că acești viruși pot face ceva pozitiv și au un rol benefic. "

Autorii recunosc că GVD are unele limitări în ceea ce privește domeniul său de aplicare. De exemplu, ei scriu că reprezentarea sa a diferitelor regiuni geografice și grupuri etnice nu este încă suficient de largă.