Stiu ca poate ceea ce scriu va fi criticat, insa nu stiu ce sa fac. Parintii mei stau acasa din cauza starii de urgenta, nu mai muncesc si nici macar nu stiu daca iau somaj tehnic. Ideea este ca lor nu le pasa de situatia noastra, nu se gandesc la ce vom face maine. Niciodata nu am fost apropiati, deoarece am fost crescuta de bunica mea si de o matusa.
Ideea este ca ei nu mi-au oferit prea multe. Mereu m-am gandit la faptul ca sunt doar o greseala, insa ma gandesc ca am putea ajunge in momente critice. Ma simt ca si cum pentru ei nu exist. Acum ca trebuie sa se descurce aproape singuri cu mine le este greu. Scoala e cum e in aceste conditii si nu stiu cat timp imi voi mai permite si luxul asta (internet / curent electric). O sa spuneti ca sunt cazuri si mai rele, insa nu banii sunt cei mai importanti acum si faptul ca ma simt data la o parte, nu stiu cum sa ies din episodul asta.
La ce sa ma gandesc? Am incercat sa citesc, insa toate cartile mi se par deprimante: ori sunt prea fericite si ma fac nostalgica, ori prea triste si imi fac scenarii negative.
Nu stiu ce sa fac! Acum daca as putea sa schimb totul si sa nu ma fi nascut as face-o! Sunt satula ca de ani intregi sa ma gandesc singura la cum voi trai! Nu stiu ce sa fac! Acum scoala online este si obligatorie si nu stiu ce sa fac! Lor nu le pasa de nimic! De fiecare data cand le spun ceva, ei imi raspund acelasi lucru "Ce vrei sa fac? Descurca-te!" Cand vorbesc de studii superioare sau imi fac planuri de viitor ei o tin pe a lor, ca nu imi dau niciun ban, ca e viata mea si sa ma descurc cum pot, insa nu eu i-am obligat sa aiba copii! Stiu ca ar trebui sa incerc sa vorbesc cu un psiholog, ceea ce am incercat dupa moartea bunicii, insa nu m-a ajutata acel medic care se uita doar la banii pe care îi dai. Ei m-au crescut, nu au fost acolo cand ma durea ceva, nu m-au ajutat la teme, mereu le faceam singura, nu au venit la sedinte cu parintii, nici macar nu mi-au dat mancare. Daca bunica nu ma lua in grija ei cand eram mica, la cateva luni de viata, nu cred ca as fi aici acum.

Ai mesaj in privat

Este o educație bună. Finalul este acesta, să te descurci singură.

Eu una nu stiu la ce doriti sa faceti referire. Faptul ca m-au lasat sa ma descurc absolut singura si nu m-au sustinut niciodata, nici mora :cel mai important lucru si nici financiar, faptul ca de la cateva luni m-a crescut bunica si faptul ca nu le-a pasat de sentimentele mele, faptul ca niciodata nu au vorbit cu profesorii mei si a trebuit sa ma descurc singura, faptul ca atunci cand durea cel mai tare ei nu voiau sa vada si plangeam singura, sau poate faptul ca m-au facut sa ma simt ca greseala vietii lor, toate astea nu mi-se par o lectie de a infrunta singur voata, de a te pregati. Inteleg oarecum sensul mesajului dumneavoastra, insa tot ce s-a intamplat m-a facut sa cedez psihic si sa ma simt ca o umbra nefolositoare.

O să îți răapund în privat. E mai complicat.

Ce vârstă ai?

Buna!

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.

Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.116111.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Acum poti primi consiliere gratuita si direct de pe telefonul mobil, descarcand aplicatia noastra http://www.116111.ro/descarca-aplicatia

Asteptam sa te ajutam!

Am 17 ani.

Carmen, tu trebuie sa-ti tii curajul si sa lupti pentru tine. Asta e prezentul si va fi viitorul, scoala online, indiferent ca e liceu/facultate. Obtinerea unei diplome nu-ti asigura siguranta unui loc de munca, sa zic asa, si nu-ti invinovati parintii, si ei au crescut in acelasi sistem in care mai mult erau plecati la munca sa poata supravietui. tu gaseste-ti ceva ce-ti place si invata sa faci bine acel lucru. documenteaza-te online despre ce poti face la varsta ta si gaseste-ti un domeniu care-ti place.Singurul mai ''sigur'' ar fi scoala de asistente medicale, e postliceala de 3 ani si la carol davila daca treci examenul nu platesti. apoi poti lucra pe langa un medic de familie, in clinici, azile si o groaza de cabinete.