A trecut ceva timp de când n-am mai fost pe aici.
In primul rand, sper ca e buna categoria.
Pai uite care e faza.
Ma simt scos de pe firul lumii. Adică sunt diferit tare. Luna viitoare fac 18 ani de când sunt singur, adică n-am avut relație niciodată. Pff 17 ani pe care i-am avut si pe care inca ii mai am au fost niște ani grei. Un număr unic care nu se mai repeta.
M-am cam lungit. Scuze! Sa trec mai tare la subiect.
Din februarie pana in mai am plăcut o fata care îmi părea ca ma place. Ideea e ca inainte de a incepe toată treaba asta cu plăcutul, am avut numai stări nasoale, ma simțeam foarte singur si distrus. Am început sa vorbesc cu fata asta, a fost si mai rău. Ce simțeam eu pentru ea era "aur pur si rar". Nu mi-a venit sa cred cât m-am consumat pentru ea. Starea mea începuse sa depindă de ea și ma simțeam foarte nașpa pentru ca era indiferenta, nu ma plăcea si a refuzat chiar si sa ieșim. Mi-a dat speranțe false. Deși ma simțeam asa nașpa in fiecare seara, tot ce voiam era sa beau. Sa beau ca să ma descarc de tot. Asta era cea mai mare dorinta a mea când ma simțeam nașpa. Am avut si 2 seri de genu care ce sa zic, am vărsat câteva lacrimi si m-am simțit singur, distrus dar m-am descarcat prin intermediul lacrimilor. Am avut atâtea nopți târzii. Beam seara cafea ca să stau pana târziu sa vorbesc cu ea. Pana si in noaptea de inviere ma simțeam foarte trist si eram la biserica si ieseam de nu stiu câte ori din curtea bisericii ca să îmi fac ordine in cap, sa stau singur. Obosisem de tot, nu mai aveam energie, deși eu de mic am cearcăne, erau mai accentuate in perioada de care vorbesc acum. Imi făceam atâtea scenarii in cap. La un moment dat m-am saturat de toate astea si am lăsat-o. In vara nu am mai simțit nimic. Gen, nimic. Fara iubire, fără sentimente. Nimic. M-a consumat de tot fata asta. Iar acum? Cum sunt acum? Tot singur, incerc sa trec peste alta fata care ma iubea si eu o iubeam dar a realizat ca nu sunt de ea, nu am aceeasi energie ca ea. Si aveam sansa sa fiu cu ea, doar ca ea voia totul prea rapid si eu voiam sa o luam cu incetul. Acum nu mai vorbim pentru ca mi-am dat seama după cum vorbește ca nu mai vrea nimic cu mine. Răspunde sec, n-are chef de mine. Asta vad eu. O credeam altfel iar acum cred ca e ca toate celelalte. Si uite asa o persoana te poate face sa crezi anumite chestii. Ea m-a făcut sa nu mai pun asa mult suflet si sa nu mai cred intr-un "Te iubesc". Dacă ma iubea poate rămânea, dar nu...nu a rămas. Probabil si-a gasit pe altcineva cu care sa vorbeasca. Pun pariu ca acum râde de mine cu alții de cât de prost am fost. Pun pariu ca le arata altora pozele trimise de mine. Pun pariu pe multe chestii. Am atâtea scenarii in cap, parca deja stiu ce se va întâmpla. Am obosit.Nimic nu mai e la fel. Nu mai stiu sa iubesc. Am devenit rece iar din cauza reținerilor mele ma tem ca nu imi pot face și eu o relație frumoasa. Atâtea eșecuri, am obosit. Când eram mic ziceam ca imi voi face relație la 18 ani. Wow, nu vorbeam serios. Dar totuși, sunt diferit, nu sunt pe același fir cu ceilalți. Mi-e dor sa mai simt si eu ceva, adică as vrea sa imi fac relație, dar degeaba dacă nu am sentimente. Mai am câteva.ce sa fac cu ele. Inverc sa imi revin dar nu reușesc. Simt ca m-am maturizat tare si intamplarile astea pe care le-am avut pe parcursul anilor ma fac sa imi schimb percepția iar percepția asta ma blochează. E mult de povestit. Nu mai inteleg nimic.

Fă-ți ordine in gânduri si nu te tine nu mai de o fata. Inceeci si vezi cu care iasă si merge smecheria. Nu merita sa te consumi aiurea. Foarte greu o relație in ziua de azi.

In primul rand, renunta la bautura ca-ti distrugi ficatul la anisorii astia, inca adolescent fiind.
Apoi, vad ca ai actionat pe dos la ambele relatii.
Prima fata nu ti-a dat sperante si chiar ti-a spus ca nu te place, dar te-ai incapatant sa inventezi scenarii care te-au epuizat psihic.
A doua fata te-a iubit si a vrut totul cu tine, dar nu ai avut tu chef de ea, fiindca nu ai iubit-o asa um te-a iubit ea.
Acum suferi pentru ca ceea ce ai experimentat sunt experinte de incompatibilitate. Cand dragostea nu-i reciproca, relatia nu functioenaza si se rupe. Asta s-a intamplat in ambele situatii la tine, prima nu te iubea, a doua te iubea dar nu o iubeai tu.
Ma rog, esti inca adolescent si imatur, dar partea cea mai rea este ca bei alcool si asta iti va afecta sanatatea, viitorul, relatiile, totul.
Nu scrii nicaieri de scoala, ce se intampla cu aia, ai abandonat-o sau nu esti interesat sa-ti completezi educatia?
Fiindca asta ar fi singurul lucru bun si corect pe care-l poti face acum, pentru tine: sa te focusezi pe ceva care-ti tine mintea ocupata, precum invatatul pe rupte.

Ok deci sa fiu mai explicit. Prima fata nu mi-a zis ea ca nu ma place. Am aflat eu de la altcineva iar prin acțiunile sale mi-am dat seama. Se vedea de la o posta. Când am zis ca tot ce voiam era sa beau, am avut doar 2 seri in care am făcut asta. Nu sunt alcoolic, nu beau in exces
A doua fata, ma iubea, asa zicea. O iubeam si eu. De la vorbe pana la fapte e mult. Ea doar imi zicea "Te iubesc" dar nu a avut grija de mine, in sensul ca eu nu ma simțeam bine o perioada si ma așteptam măcar sa ma intrebe asa din senin "Ba ești bine?", nu sa intreb mai intai eu si apoi sa ma intrebe ea. O fi si asta o pretentie de a mea, dar toti avem pretenții, nu? Ba chiar o puneam prioritara pentru ca imi pasa de ea. Apoi a apărut dorul. Muream de dor, nu puteam fara ea. Nu știu. Doar eu propuneam sa ne întâlnim. dar nu am vrut relație din prima ca să nu fie o relație de scurta durata. Ea voia relație imediat, eu nu eram de acord cu asta pentru ca eu inca aveam stări nașpa si nu voiam sa o implic si pe ea in stările mele
. Voiam mai intai sa ma fac bine ca să trec la pasul următor. Pe parcurs am tot vorbit si m-am atașat mai tare. Voiam sa treacă măcar o luna de când ne cunoaștem, deși nici nu prea sunt de acord cu repeziciunea asta, am preferat sa ies din zona de confort si sa fac un efort mai mare. Când eu voiam ceva cu ea, n-a mai vrut ea. Ba voia, ba nu voia si si-a dat seama ca nu sunt de ea. Acum m-a lăsat cu ochii in soare. Si scenariile mi le fac pentru ca asta e felul meu de a fi. Ma gândesc la toate posibilitățile, nu pot sa ma schimb. O fi unul din defectele mele.
Sunt elev, clasa a 11 a. Da ma tin de școală și știu ca e importanta, dar pe bune acum. Mai sunt si alte nevoi personale..nu școala m-a ajutat sa ma ridic când eram pus la pământ.

In ambele cazuri ai gresit si asta se vede cu ochiul liber.
Dar nu esti de condamnat, fiindca esti inca micut si nu percepi realitatea asa cum o vedem noi, adultii cu experinta de viata.
Trecutul nu se mai poate schimba si nu are sens sa stai si sa-ti plangi de mila pentru ce s-a intamplat deja in viata ta, ci focuseaza-te pe prezent, pune mana serios pe carte si amana-ti relatiile, fiindca esti in deriva in acest moment si ai nevoie sa fii singur o bucata de vreme, pana te vindeci, pana te maturizezi si sa intelegi ce ti s-a intamplat ca sa poti sa treci peste tot.
Iesi cu prietenii afara daca vrei sa te relaxezi si uita de alcool, ca nu-i sanatos la anii tai, nici in cantitati mici.

Bună!
Părerea mea este că în primul rând ar trebui să fii împăcat tu cu tine, pentru a-ți face o relație. Nu poți avea o relatie fericită, dacă tu nu ești fericit individual. Este foarte benefic și te poate ajuta foarte mult să discuți cu un psiholog. Toată lumea se ferește de asta, mergând pe concepția că numai "nebunii" merg, însă nu trebuie să asculți ce spune lumea, un psiholog te poate ajuta să treci peste traumele tale emoționale. Nu mai fii supărat că nu ți au mers relațiile, adevărul e că dacă nu te vindeci, n ar trebui să te aștepți ca altcineva să o facă, pentru că tu ești responsabil pentru fericirea ta, nu eventualele tale partenere. Ia o ușor, ai încredere în tine și în cine ești, iar toate traumele tale emoționale, cu timpul se vor diminua, iar psihologul știe exact cum să te ajute cu această problemă. Mult succes și trust the procces!