Parerea mea e ca nu prea e normal. adica eu am 15 ani si tot la fel am divergente cu parintii dar ma lasa sa vorbesc cu un baiat asa da sa le placa si lor iar apoi afara nu ies decat in zi de sarbatoare si eventual sambata seara(intr-un grup de care tres sa stie si tata si sa fie si varmiu in el ) ca in rest nu ma lasa ... totusi la 16 ani deja ar trebui sa-ti lase putina libertate. eu i-am castigat increderea mai intai la ai mei, le-am zis ca am si eu dreptul la putina distractie, cand m-au lasat prima oara sa ies n-am intarziat deloc ora promisa sosirii mele ba am venit mai devreme. asa incetul cu incetul le-am castigat increderea si acum pot iesi mai des dar nu fac abuz din asta Bafta cu parintii tai! :*:*:*
Normal nu prea e, nu poti sta in casa inchis mai ales cu o vreme asa frumoasa.
totusi il inteleg si pe tatal tau, ii e teama sa nu patesti ceva. a fost si el un adolescent si stie bine. vrea sa te fereasca de tigari, alcool si baieti rai, nimic mai normal pentru un tata. iesi prin parc cu rolele, invita prietenele la tine acasa sa le cunoasca, gasesti o solutie. dar nu.l dezamagi cu cele de mai sus ca in casa imbatranesti!
Nu,nu e normal,e mult prea protector si nu face bine.
In mintea lui,cum iesi din casa te pandesc mii de pericole iar el incearca sa te fereasca de toate,inchizandu-te in casa.
Nu se gandeste ca,indiferent de intentiile lui bune,intr-o zi vei zbura din cuib si vei fi nevoita sa traiesti intre toate aceste "pericole"!
Si daca nu te lasa sa inveti sa te aperi de pe acum,nu vei stii niciodata!
Cu alte cuvinte,e cazul sa stai serios de vorba cu el,iesitul afara este la scara mica,ceea ce te asteapta peste ani,in viata ta.
Roaga-l sa aiba incredere in tine,el te-a crescut, el te-a educat, poate avea incredere, pentru ca daca te cocoloseste prea mult nu-ti face un bine, peste 10 ani cand vei trai singura,nu va putea sa fie in orice clipa langa tine sa te apere!
Trebuie sa inveti sa te aperi singura de orice, sa interactionezi cu ceilalti, sa socializezi, traiesti intre oameni si esti la inceput de viata!
Gaseste un moment de liniste si roaga-l sa stea de vorba cu tine, pentru ca fetele de varsta ta au totusi o viata sociala extrascolara si ar trebui sa se gandeasca la asta!
Divergentele cu parinti sunt nrmale pana la un anumit nivel, la tine, cred ca este putin exagerat, dar conteaza si daca le-ai dat motive in trecut ...de ingrijorare. Intre timp, daca stai in casa incearca http://www.romanticfix.ro :)
Am fost copil si am copii, stiu cum am crescut eu si stiu cum cresc copiii in ziua de azi.
Un parinte bun nu e cel care isi inchide copilul sub un clopot de sticla, ci cel care il invata ce trebuie si il lasa sa-si gaseasca singur limitele.
Iti multumesc pentru apreciere, ma simt magulita