Am 17 anii si 5 lunii... am o mare prb sunt gravida, imi iubesc copilul mai mult ca orice, dar daca vreau sa il pastrez trebuie sa renunt la parintii si sa ma descurc singura, pr meu nu vrea sa auda de copil, sa renunt la toate pentru copilul meu? cu ceilaltii ma pot impaca dar daca il avortez nu o sa pot vrodata sa il aduc inapoi, ce ma sfatuiti?

Trebuie sa te gandesti foarte bine... Avortul este un mare pacat. Ucidere, dar poate trece dar aici conteaza si de tine ce simti nu prea conteaza pererile noastra fa ce crezi tu ca e bine.

Buna.
Te sfatuiesc din tot sufletul sa iti nasti copilul indiferent de ceea ce spun altii, chiar si parintii tai. Nu se poate numi "mama" cineva care isi omoara propriul copil, ca pana la urma asta este: o crima.
Gandeste-te ca Dumnezeu te-a binecuvantat cu un copil, ca sa il cresti, sa fie o parte din tine, nu ti l-a dat ca sa il omori.
Pastreaza-l si o sa vezi ca nu iti va parea rau!
Pa, pa.
P.S.aca ai luat hotararea cea buna sa ma anunti cum merge sarcina.

Fa ceea ce crezi tu ca e mai bine.Nu fa avort doar pentru ca asa vor parintii, vei regreta amarnic pe urma.

Daca ai fi fost tu in locul acelui copil? El nu are dreptul la viata? Gandeste-te ca Dumnezeu nu o sa te ierte daca il ucizi,fa bine si il pastreaza sunt sigura ca ai rude care te vor ajuta, iar in privinta parintilor, in momentul in care o sa vada bebelusul sa speram ca isi vor imblanzii inimile si va veti impaca! Totusi pana atunci incearca sa discuti cu ei, incearca sa le explici ca nu au niciun drept sa te judece chiar daca sunt parintii tai, cu atat mai mult, ar trebui sa te indrume! Bafta. sper sa ne scrii dupa nastere sa ne spui cum e bebe!:*

Poi sunt centre speciale unde mama poate sa stea cu copilu mai ales daca aceasta nu are venit.Dar te-as sfatui sa vorbesti cu parintii tai, mai ales ca pana la urma si tu esti un copil.Si este o problema daca nici iubitul tau nu isi doreste copilul.Cum o sa te descurci?
Este foarte nasoala situatia.

Never ever sa nu avortezi! Dupa ce nasti, parintii vor reveni la sentimente mai bine si te vor ajuta, chiar foarte mult! Chiar daca pe moment ai impresia ca ingerasul pe care il porti in tine te-ar incurca, mai tirziu va fi cel mai pretios lucru al tau, mindria ta, cu adevarat fiinta care te va face fericita!

Deci daca ma credeti as face orice sa il pastrez. il iubesc mai mult ca orice, pentru ca nu are absolut nicio vina :X sper sa fie bine, si fi sigura ca nu o sa renunt la el chit ca dorm pe strazi

Sa nu faci avort in niciun caz! se poate intampla oricui suntem oameni toti gresim mai devreme sau mai tarziu parintii tai o sa revina la sentimente mai bune! nu ii judeca nici pe ei probabil e un soc! Dar stai linistita ca totul o sa fie bine cand copilul va veni pe lume!

Stiu pe cineva care si-ar dori foarte mult un copil pentru adoptie. Cauta de vreo ani. Si cred ca ar fi parinti de treaba.

Te sfatuiesc sa iti pastrezi copilul. Cu parintii tai sigur o sa te impaci.Si avortul nu este. Si ar trebui sa vorbesti cu prietenul tau. Pt ca si el a participat la asta nu numai tu. Si poti sa te descurci cat de cat. o sa primesti maternitate alocatie pentru copil. Si daca prietenul tau nu se implica la crestera copilului cred ca vei primi si pensie alimentara de la el:*. Decizia este a ta. Nu renunta la ceva de nepretuit pentru ca asa spun parinti tai sau prietenul tau..eu zic ca un copil este de nepretuit. Incearaca sa vorbesti cu eii cat mi deschis. Si sper sa alegi decizia cea mai potrivita:* Mult sucees si ai grija de tine si de bebelas:*!

Sa stii ca eu am 17 ani si 8 luni si imi doresc un copil dar peste cateva luni pentru ca am luat anticonceptionale luna trecuta.Sunt cu cineva de 2 ani si luna viitoare ne vom casatori.Si el isi doreste f mult un bebe, spune ca e o binecuvantare de la Dumnezeu.Asa ca te sfatuiesc din inima sa-l pastrezi pentru ca, asa cum spun si ceilalti utilizatori TPU, parintii tai nu vor putea sa te lase.Sunt parinti totusi, cum nici tu nu iti poti lasa copilul asa nici ei nu te vor putea lasa.Curaj.Fi tare si ai grija de tine si de bebe.Va pup!

Sincer, ma bucur foarte mult ca gandesti asa. Desi eu am doar 17 ani sunt total impotriva avortului, si decat sa imi incep viata sexuala si sa ma trezesc cu o sarcina neplanuita ca se pot intampla si accidente, mai bine mai astept pana o sa fiu complet sigura pe mine si pregatita pentru orice.
Iti doresc toate cele bune pentru tine si bebele tau!
Pa, pa.