Am o problema în relație și nu știu cine e de vina și cine are dreptate.
Stam foarte prost cu partea financiara dintotdeauna dar de un an încoace de când încercam sa facem ceva pentru noi e mai râu.Eu nu prea găsesc de munca iar ce găsesc e pe bani putini, iar el lucrează la negru și nu vrea sa se angajeze în oraș ceea ce înseamna ca are și nu are de munca.Nu ne mai permitem sa ne plătim chiria ceea ce înseamna ca dacă încheiem contractul o sa fim nevoiți sa ne despărțim sau sa stam la sute de km distanta unul de altul (ca el sa se întoarcă la ai lui și eu la ai mei).O duceam râu cu banii dar încă mai speram și mai luptam doar ca de doua săptămâni cam asa am dat-o rau în bara.Am contactat amândoi un virus ce ne-a îmbolnăvit rau de stomac și nu știm ce este, el și-a făcut analizele pentru ca am zis ca el muncește el aduce mai multi bani și e mai important sa se facă bine înaintea mea iar eu sa mai aștept pana ne permitem dar nu i-a găsit nimic dar cu toate astea nah avem probleme.Ne-am certat foarte urat iar eu am spus ca dacă nu ne descurcam renunțam la chirie și ne vedem de treaba ca asa nu se poate iar el într-o criza de nervi a acceptat. Ma deranjează faptul ca nu vrea sa lupte nicicum (sau cel putin asa vad eu treaba) și tot eu trebuie sa ma rog de el sa se mai gândească.
Stiu ca trebuie ambii parteneri sa aiba bani si sa munceasca, cum stiu ca ambii parteneri trebuie sa se trateze daca sunt bolnavi.Stiu ca ambii avem drepturi si indatoriri dar intrebarile mele sunt...
Un barbat nu ar trebui sa aiba macar 1800 de lei salariul, sau macar 1700 si bonuri?
E normal sa nu iti poti plati chiria 600 de lei pe luna?
Nu ar trebui sa ma sustina si sa se zbata mai mult in conditiile in care eu incerc sa il pun cumva pe el pe prin plan si cu mancarea si cu medicii si cu cheltuiala? Ca pentru mine nu cheltui aproape niciodata nimic dar el tot timpul are intaietate.

Cred ca ar trebui să cereți ajutorul părinților cu banii pentru a va face bine dpdv medical. Iar apoi încercați să rezolvați problema, ori va angajați amândoi si pe bani putini macar va angajați ori puneti cap la cap si luati o decizie, parerea mea e ca el nu te susține îndeajuns si nu lupta îndeajuns, dar nu trebuie să te avanti poate face asta ca e stresat si el la randul lui de această situație. Cred ca comunicarea ar rezolva acesta problema dar mai intai de toate amândoi rezolvați problema medicală e important ca voi sa fiti sănătoși și sa puteti trece mai departe. Sunt sigur ca veti gasi o solutie. Încearcă să discuți cu el si sa ii spui ca nu simti sprijinul lui.

Am incercat de fiecare data sa vorbesc despre problemele noastre dar cand incep subiectul ori nu ma asculta ori spune ca il stresez.Eu nu vreau sa traim in stres si griji, eu nu cer palate si averi ca nu sunt genul.Dar o pretentie pe care o am eu si cred ca este perfect normala e sa aiba un salar, nu cer mult macar sa scapam de grijile astea mari.Si daca o sa triam mai greu, nu o sa mancam delicatese si poate o sa ne luam haine o data la cine sti cat nu e problema da macar sa putem sa supravietuim pana ma pun si eu pe picioare si pana poate si el avansa dar el parca trage de timp.
Acuma spune ca din ce a muncit ia o suma mai mare si apoi se angajaza si traim din suma aia pana la salar si acum intervine ceva.Ba se imbolnaveste, ba nu ii mai merge munca, ba nu reuseste sa scoata bani respectivi.
Eu il inteleg cum l-am inteles de fiecare data stiu ca il doare, stiu ca ii e greu cu munca dar el macar a mers la un medic, stie cum e, o sa ii de-a un tratament.Si in fond nu l-am obligat eu sa munceasca din greu si pana in noapte, l-am rugat frumos pentru noi si sanatatea lui sa mearga ca omul la un program de 8 ore si sa ia bani aia cati ori fi (ca oricum posibil sa faca mai multi decat la negru si macar are un program fix) da nu am cu cine.De un an de zile tot astept sa faca ceva dar nu face.Am fost de acord sa munceasca asa pentru ca a promis ca ii e bine, ii ies bani frumosi si o sa ii avem pusi deoparte si inainte de sezonul rece sa nu pierdem bani sau sa nu pierdem controlul se angajaza undeva pe un salar cat o fi dar nu s-a intamplat asa.Traim de pe o zi pe alta si e din ce in ce mai stresant si nu m-as mira ca si stresul sa ne fi facut problemele astea.

Atunci nu stiu ce sa spun, faptul că nu te baga in seama cand deschizi subiectul este chiar o problema pentru că nu puteti comunica si nu puteti rezolva asta. Cred ca solutia este mai la tine trebuie să te gândești bine si sa nu mai lupți singura, ori luptătati amândoi ori niciunul.

Mereu face cumva sa arunce gaina moarta in curtea mea ca vezi doamne mie nu imi pasa de sanatatea lui, nu il inteleg sau am pretentii si ma face sa ma simt vinovata chiar daca nu sunt.
A recunoscut si el ca sunt singura persoana care a fost langa el, care la sprijinit si iubit cu adevarat dar nu stiu comoditatea lui sau faptul ca doreste altceva nu il lasa sa faca cum e bine.El vrea sa stam in alta parte cred ca asta e problema si intinde totul la limita probabil pana voi ceda si accepta sa fac ca si el si unde vrea el ceia ce nu vreau sa se intample ca nu este benefic pentru mine.
Mai incerc o singura data, poate reusim sa platim chiria acum si mergem pe fagas normal dar daca nu o sa se poata cat de greu ar fi si cat de rau m-ar durea eu renunt.Las sa rezilieze contractul, sa plece sa faca cum vrea si poate asa va realiza ce pierde ca eu nu mai pot sa lupt.
Stiu famili ce impreuna am 2000 de lei salar si supravietuiesc in chirie, mananca si isi platesc taxele iar el la ani lui ca e tanar nu reuseste sa meraga la un 1800.Ca in fabrica nu vrea, ca in nu stiu ce domeniu nu ii place pai trebuia sa se faca atunci bancher si aia e, da pana reuseste sa faca 5 facultati trebuie sa traiasca din ceva.

"Un barbat nu ar trebui sa aiba macar 1800 de lei salariul, sau macar 1700 si bonuri?"
1800 de lei este un salariu maricel in Romania, cu sau fara facultate. Salariul minim este de 1900 de lei BRUT (cam 1250 de lei net) iar mizeria asta de salariu il au poate mai mult de jumatate din clasa muncitoare a Romaniei.

Eu cred ca ar trebui sa va gasiti amandoi joburi cu contracte pentru ca astfel o sa fiti asigurati medical. De fapt cred ca si doar unul din voi poate lucra cu contract. Daca sa zicem ca tu lucrezi legal cu contract, barbatu-tau poate fi asigurat prin tine si taxele pe care tu le platesti. Daca mai toata ziua o sa stati departe unul de altul, asta este, ar trebui sa faceti sacrificiul asta pentru binele vostru.

"Eu nu prea găsesc de munca"
Unde locuiesti? Cauta un job intr-un oras mare din apropiere. Daca o sa faci naveta asta este. Pana si pe bani mai putini tot este mai bine decat nimic, asta pana in momentul in care iti poti gasi un job mai decent unde sa ti se dea macar salariul minim.

Nu e problema ca ma angajez eu unde o sa gasesc pana la urma doar ca acum am probleme de sanatate si pana nu ma pun pe picioare nu prea pot face mare lucru sau mai mult de un part time.Ca el a mers la medic si si-au facut analize da eu nu stiu ce am inca.
Nu are studi superioare si atunci nu poate sa mearga la nu stiu ce munca dar sunt locuri de munca unde ii da 17, 18 si bonuri.Altele la care ii da plata la zi sau saptamanal da nah.Nu i-am cerut bani cu galeata nici nu am pretentii absurde dar fratele meu munceste la o fabrica de mobila si cel mai mic salar l-a luat 1600 in rest 1800, 2000 plus ziua si bonul, tata are 50 de ani si numai poate munci mare lucru da tot ia un 1500, 1600, am o prietena ce ia 1400, un prieten 2000, 2000 si ceva de aceia mi se pare ciudat sa nu ia bani astea.

Barbatu-tau si-a aflat diagnosticul? Daca zici ca ati contactat amandoi un virus la stomac inseamna ca ce are el ai si tu. De cat timp este asa? Poate fi oare o toxiinfectie alimentara?

Oricum daca locuiti intr-un sat (multi lucreaza la negru in sate), cred ca ar fi mult mai eficient sa cautati un job intr-un oras dezvoltat din apropiere. Daca ai acelasi diagnostic ca si barbatu-tau poate n-ar fi neaparat necesar sa faci analize pentru ca si tu vei lua probabil aceleasi medicamente ca si el.

Este jenant sa refuzi orice muncam, indiferent cat de putin plateste si apoi sa te plangi ca nu ai bani de chirie sau mancare.
Mergeti la munca pe indiferent oricat, ca nu sunteti doctori docenti sa meritati salarii mari, cand sunteti necalificati.
Nu-i rusine sa muncesti, este rusine sa pretinzi salariu mare, cand tu nu ai habar de nici unele, nefiind calificat pentru ceva.
Mergeti la munca amandoi, ca nu-i obligatoriu ca barbatuil sa aiba salariul mai mare, daca va iubiti si va respectati, atunci fiecare banut conteaza, indiferent cine-l aduce in casa.

Cati ani ai si cum arati, daca poti spune.De ce nu plecati din RO, acolo nu stiu daca mai stau oameni muncitori, oameni care vor sa munceasca sa duca o viata linistita.In RO mai stau doara pensionarii si cei care lucreaza la Dracnea la talharit ca de muncit nu stiu cati mai muncesc in tara asta.

Eu nu am spus ca ma feresc de munca sau de o munca anume, am spus ca el are tratament si poate sa munceasca eu inca nu stiu ce am si am dureri.Sunt niste simptome pe care stau sa le explic degeaba ca daca va vrea cineva tot va gasi un nod in papura.
Nu ma plang ca nu am bani pentru ca asa vreau eu, ci pentru ca am niste probleme si el nu se angajaza.Intr-un cuplu nu trebuie sa fie sustinere? Nu trebuie sa se ajute reciproc pana se pun pe picioare sau se fac bine? Eu am facut un prim pas prin al lasa pe el sa isi faca analize, control si tratamente pentru ca degeaba spui tu ca nu ar trebui el sa aiba un salar mai mare cand de fapt asa trebuie.Pentru sanatatea lui si pentru ca el aducea sigur un salar mai mare daca se angajaza si ne puteam descurca pana ma faceam eu bine, daca faceam invers si statea el acasa si munceam eu veneam cu un minim pe economie cand el poate sa faca aproape dublu.Nu suntem bancheri si nici oameni de afaceri sa castigam egal, muncim calificat sau necalificat munca de oameni simpli de la fabrica la constructii si nu cred ca eu ca si femeie de sevici spre exemplu sau lucrator comercial in supermaket e normal sa am salar mai mare decat el ce lucreaza o munca de barbati intr-o fabrica, atelier sau pe santier si nu cred ca o sa am vreodata un salar mai mare intr-o situatie de genul ca nu ai de unde sau din ce sa ceri mai mult.Este egalitate intre femeie si barbat la drepturi da nu si in forta fizica la munca de heirup.
Si da, apropo stiu ca orce salar conteaza dar cand muncesti aproape 12 ore zilnic, partenerul iti e bolnav, chiria si taxele trebuiesc platite si mai trebuie sa si mananci nu cred ca iti e tot una ca iei 500 de lei sau 1500 spre exemplu.Si nu a avut pretentii exagerate, ci un salar normal la efortul depus pentru ca daca el se imbolnaveste de epuizare nu vine patronu sa stea langa patul lui sa ii de-a pastile si nici bani nu iti cad din cer.
Sunt suficente locuri de munca la care poate sa se duca doar sa vrea, saptamana viitoare a promis ca se angajaza daca o face pot sa merg si eu la analize si apoi la munca, daca nu probabil ne vedem de drum separat.