Am scris un articol despre avorturi si metode contraceptive, afla si tu adevarul pe care nu il stiai citindu-l : http://ro.blastingnews.com/......48761.html

Am ramas surprins ca in acest moment mai exista persoane cu o gandire atat de anacronica.Am citit articolul si am ramas surprins cata ignoranta poate exista in capul (nu creierul) unei tinere care se considera educata.Tin sa precizez ca traim in alt secol si intro societate cu totul diferita ca mentalitate de cea imaginata si propovaduita de mintea ta daca nu bolnava cel putin bine spalata poate chiar temeinic calcata sa nu ramana cumva vreo cuta cat de mica.

Pff... Cred in Dumnezeu, dar fază cu prezervativul e deplasata
Îți închipui ca ar trebui sa ardem toți in iad daca ar fi chiar asa?

Buna.
E un pic cam ciudata.
Prezervativele nu au orificii, daca aveau ramaneai insarcinata de fiecare daca cand faci sex si foloseai prezervativul, crezi ca spermatozoitul nu se vede la microscop? deci si el e la fel de mic ca si o bacterie.
Crezi ca daca te casatoresti nu ai nevoie de protectie, pai daca eu cu sotul meu practic sexul de 4 ori pe zi, cati copii o sa am in 10 ani? Crezi ca e mai bine asa, sa am peste 10 copii si sa nu ii am cu ce sa ii cresc?

Buna.Am citit articolul...se vede ca ai o varsta oricum sub 18 ani, avand in vedere modul de redactare al articolului.In primul rand, da, ai dreptate cu avortul:e un pacat. Insa prezervativele nu au orificii. Daca aveau orificii, spermatozoizii "si-ar fi facut de cap", sa zic asa si degeaba mai erau prezervativele astea. Ma bucur insa ca ai o viziune destul de buna asupra lucrurilor. Poate esti persoana care nu va face niciodata avort.Bravo! Asta este un lucru bun, sa stii. Cu cat vei sti sa te protejezi, cu atat e mai bine.Desigur,Bilbia spune ca sexul e dupa nunta...insa in zilele de astazi nu mai este chiar asa Bafta in continuare si ai mai multa grija la repetitii pentru viitoarele articole.

Din ciclul "cap ai, minte ce-ti mai trebuie?".

Prea multe erori, prea putine aspecte de luat in seama. Mai citeste...

Rau ai facut...

Intr-adevar, de ce avortul NU POATE FI ACCEPTAT NICI MACAR CA PE UN COMPROMIS?

Avortul este o dublă crimă: în primul rând, împotriva lui Dumnezeu care a creat acea persoană, şi apoi, împotriva acelui suflet căruia i se încalcă cel mai elementar drept, dreptul la viaţă, dreptul de a vedea lumina zilei;

Asupra femeii şi asupra complicilor săi rămâne un mare păcat de moarte, uciderea, păcat oprit printr-una din cele zece porunci, care interzice orice formă de ucidere:,, Să nu ucizi".
În Noul Testament, în cartea numită Apocalipsa, se face auzit glasul victimelor la adresa vinovaţilor:,, Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?" (Apoc. 6, 10).

Copilul în stare prenatală are acelaşi statut de fiinţă umană ca orice alt om, diferenţa constând doar în etapele diferite de dezvoltare în care se află cei doi. Acest proces de formare, de devenire începe prin procreere, prin zămislire şi se termină când omul ajunge la maturitate. Care este oare diferenţa (în ceea ce priveşte statutul de fiinţă umană) între copilul nou născut (care nu ştie să se exprime, nu înţelege încă limbajul uman dar este 100%,, persoană umană") şi copilul în stare prenatală care are toate organele interne şi externe definitiv conturate, chiar şi amprentele degetelor, şi are atâta viaţă încât se mişcă îşi întoarce capul, deschide ochii, zâmbeşte, îşi suge degetele, îşi schimbă expresia feţei etc.

Nici un argument nu poate justifica avortul. Tânara poate ajunge într-adevăr într-o situaţie disperată datorată unui rău asumat de la început în deplină cunoştinţă de cauză. Pe de altă parte, o situaţie delicată (conceperea unui copil) nu se poate rezolva printr-o dramă (dublă: drama unui păcat al uciderii dar şi drama psihică a,, mamei"). Poate fi justificată uciderea prin dorinţa tinerei de a salva o aparenţă, de a-şi ascunde păcatul în faţa lumii? Dacă din nesăbuinţă sau cu bună ştiinţă ea s-a aruncat în prăpastia păcatului, neţinând cont de gravitatea şi ruşinea acestui păcat (păstrarea demnităţii prin feciorie nu a reprezentat un obstacol, un impediment pentru săvârşirea păcatului) atunci de ce ar fi o ruşine maternitatea, aducerea pe lume a unei fiinţe umane?

Dacă copilul ar putea complica şi mai mult viaţa mamei, mai ales atunci când este necăsătorită, este bine de ştiut că mama îşi poate,, reface" viaţa dar se poate evita în acelaşi timp şi uciderea fiului sau fiicei sale. În acest sens există instituţii de asistenţă socială care pot oferi un viitor acestor copii, unele chiar sub patronajul Bisericii (ex.: Asociaţia Pro Vita, Valea Plopului - Pr. Nicolae Tănase ).

Incercarea de argumentare a avortului nu este decât o încercare disperată de a găsi o justificare pentru odioasa crimă, de a împăca conştiinţa printr-o,, rezolvare" care se doreste a fi "simplă" (*dar care nici pe departe nu este).
Trebuie ţinut cont de faptul că în ultimul timp situaţia adopţiilor, a asistenţilor maternali care suplinesc rolul familiilor, a instituţiilor de asistenţă socială s-a schimbat foarte mult şi va continua să se schimbe în bine prin standardele Uniunii Europene. Pe de altă parte, cum rămâne atunci cu cei care fac parte din familii dezorganizate şi care sunt lipsiţi nu numai de o minimă educaţie morală, creştină ci de educaţie în general, care sunt lipsiţi de dragostea şi de afecţiunea părinţilor, uneori iresponsabili. Şi aceşti copii ar trebui lichidaţi? Dar cei cu diferite dizabilităţi fizice sau mentale, şi acestora ar trebui să li se interzică dreptul la viaţă? Cine este cel în măsură să hotărască acest lucru dacă Cel Căruia I se datorează viaţa este doar Dumnezeu, Cel care îi cheamă pe oameni cu responsabilitate la dobândirea unei vieţi veşnice? Ce primează oare, bunăstarea materială sau fericirea vieţii spirituale care este bazată pe relaţiile interpersonale şi care se află la dispoziţia fiecăruia (prin alegerile morale)?

Nici un motiv nu poate justifica avortul aşa cum nici un motiv nu poate justifica în general crima. Toţi ucigaşii încearcă să-şi aducă justificări pentru faptele lor, dar, nici o conştiinţă lucidă, nici o gândire sănătoasă nu ar putea accepta aceste motive care încearcă să argumenteze uciderea celuilalt (privarea celuilalt nu doar de un dar de mare preţ ci de tot ceea ce înseamnă viaţa lui pe pământ) pentru susţinerea unui interes, a unei comodităţi sau aparenţe.
Aşa cum odioase sunt marile crime de război ale omenirii făcute în numele unor idealuri deşarte, bolnave, (ex. holocaustul) la fel de monstruoase sunt şi crimele făcute prin avort.

Nimeni nu trebuie sa faca abstracţie de dreptul la viaţă al celorlalţi. Deşi s-a ajuns să se accepte,, legalizarea" avorturilor (o paradoxală,, legalizare" a crimei, făcută de oameni fără suflet şi fără Dumnezeu) acest lucru nu poate să încurajeze pe nimeni spre avort. Chiar dacă în mod paradoxal ar urma şi legalizarea celorlalte crime, acest lucru nu va schimba cu nimic Legea lui Dumnezeu, legile morale şi toată gravitatea vinovăţiei pentru încălcarea lor.,, Iată ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi "(Deuteronom 30, 19). Omul este avertizat în mod subtil că îşi asumă responsabilitatea pentru toate alegerile sale. Viaţa, atât de dorită întotdeauna şi de către toţi, (viaţa ca suport al tuturor manifestărilor umane, dar mai ales viaţa veşnică) este strâns legată de o alegere, aceea a binelui, a respectării binelui propriu dar mai ales al celorlalţi.

Preferi Socola sau Balaceanca?

Eu am prezentat punctul de vedere moral. Daca te referi la "libertatea" de a ucide, in privinta aceea nu am nimic nou de zis, ci acelasi lucru ca mia sus...

Ma bucur.