Băieți,cum a fost fata care v-a facut sa va îndrăgostiți si sa o iubiti din tot sufletul? Si mai presus de toate..Cum v-a câștigat iubirea si ce va place cel mai mult la o fata in general?

Fata de care m-am indragostit se numeste PS4. Mi-a castigat iubirea functionand perfect

Pai trecand peste faptul ca este predestinata, imi place inteligenta, caracterul, educatia, bunul-simt, feminitatea.

Simplu sa fie de treaba, sa te accepte, si sa asculte de tine,sa fie sincera, sa te iubeasca, sa nu te refuze, sa fie loiala (as mai cere si sa fie frumoasa si inteligenta, creativa, si ne-infricata dar deja as cere cam mult)
Si ce sa nu faca, sa nu faca pe sefa, sa nu faca figuri (fite) si sa fie increzuta, sau nepasatoare, sau lenesa, SI IN NICI UN CAZ SA FIE SUPARACIOASA DIN ORICE.

Ca tine sigur nu e nici una.

In primul rand sa nu fie proasta

Simpla, naturala, puțin cam copilaroasa, dar era vârsta, dragastoasa, ambițioasă și din a ei voința m-a întrebat dacă nu vreau sa fim împreună, la cateva. săptămâni după ce ne-am cunoscut.
Puteam sa refuz? Nici pe departe;
Intenționam sa ma las greu înlănțuit, doar sa o testez cât de departe poate merge, și a mers...
Ma rog, detaliile nu mai contează.
Ce m-a făcut sa o iubesc (din ce în ce mai mult)?
Interesul fata de mine, ii plăcea sa petrecem mult timp împreună, era deopotriva baietoasa și feminina, și mereu sincera.

Și la ultima intrebare: Nu am un tipar anume, atâta timp cât simt ca ma iubește, o iubesc. Celelalte sunt amănunte.

Nu a fost

Dezvoltă

Hmm, nu stiu, nu cred ca, conteaza cum era, ci mai mult cum o vedeam eu.
Nu are rost sa aprofundez, cert e ca ma "indragostesc" mai repede de tipele nepotrivite Bine, in final se dovedeste ca erau nepotrivite, la inceput, inca erau, ok.
Dar cand dau de o fata asa cum trebuie sa fie, parca nu se prea leaga conversatiile, or fi ele timide.

Dupa intrebare te compari cu alte fete, in loc sa fi autenticã.
Prima chestie trebuie sa fie naturalã, deoarece sunt o grãmadã de fake.

Sincer nu credeam că voi ajunge să cunosc genul ăsta de senzație, să te îndrăgostești de cineva nebunește, de cineva pe care nu cunoști decât din privire. Eram în concediu și mă întorceam in sat din orașul cel mai apropiat. Fiind locul unde merg majoritatea elevilor de liceu, s-a întâmplat să fie și ''ea'' in acel autobuz in care m-am urcat. Știu doar că nu mai văzusem niciodată acea fată chiar daca eram amândoi din acel sat. Avea cei mai frumoși ochi verzi pe care i-am văzut, și în momentul in care s-a uitat și a făcut contact vizual cu mine, am început efectiv să roșesc. Am ajuns acasă, în cele din urmă, și sincer nu mai puteam să-mi iau gândul de la acea fată. Dar cine era? Cum o chema? Incep să întreb niște fete pe care le cunoșteam, dar nici una nu a știut ce fată am văzut. Până îmi vine ideea nebunească de a mă uita pe Facebook in lista de prieteni ale fetelor de vârsta ei. După aproximativ 20 de minute nu am găsit nimic. Dar după, am văzut un băiat, care semăna oarecum cu ea, avea ochi asemănători. Și o întreb pe sora mea, ei fiind colegi, dacă are o soră mai mare. Și într-adevăr, sora lui era chiar fata de care mă îndrăgostisem la prima vedere. Ea era o fată cuminte și timidă, rușinoasă oarecum. Oricum din prima clipă am simțit că este o persoană unică și specială. I-am trimis cerere de prietenie, si după aproximativ o zi mi-a acceptat. Am început să vorbesc, deși nu prea răspundea. După am tot inceput să vorbim, din ce in ce mai des, mai aflam cate ceva unul despre celălalt, mai povesteam cate ceva din viața personală, și concediul meu s-a terminat fără să am șansa să mă întâlnesc cu ea. La momentul plecării mele in Anglia, fix in acea zi, ea s-a supărat pe mine dintr-un motiv banal, și nici măcar nu mai răspundea la mesaje. Mi-am cerut scuze, încercând să o conving că deși am greșit, o plac foarte mult. După aproximativ 3-4 zile i-am zis că renunț. Și o lună nu i-am mai scris deloc. Apoi după fix o lună, i-am spus ''am așteptat o lună, ai avut timp suficient să te gândești dacă mă ierți, pentru că sincer îmi pare rău și mă doare foarte tare faptul că nu mai vorbim''. Prima dată a zis că nu vrea să mă ierte, am mai insistat puțin, câteva complimente, și apoi a zis ''nici măcar nu știu de ce m-am supărat așa''. Și acum am început să vorbim iar, de aproximativ o săptămână. Am întrebat-o dacă vrea să fim prieteni și a acceptat. I-am dat comandă de pe net de niște accesorii, niște cosmetice, ceva jucării de pluș și un parfum, iar sora mea a zis că I le va da cu condiția să o anunț. Azi i-am zis ''ți-am luat un mic cadou cu ocazia crăciunului, ți-l va da sora mea''. Sincer s-a bucurat dar s-a și rușinat în același timp. Sincer sper să vadă că o apreciez, dar nu credeam că mă voi indrăgosti atât de tare de o fată încât să îi fac cadouri ca prieten, în speranța ca la vară când mă voi intoarce va ieși cu mine la o prăjitură. S-a creat un sentiment unic și special in sufletul meu. Ei îi lipsesc doar aripile pentru că deja are frumusețea unui înger. Pe când mie doar coarne îmi mai trebuie. Dar totuși, parcă o îmbrățisare cu ea ar fi cel mai frumos lucru, nu mă gândesc la altceva, nici nu aș putea. Iubirea ei va trebui să o merit, deja i-am câștigat încrederea, mai rămâne doar să mă rog și să sper, că va fi a mea intr-o bună zi, pentru că ea e tot ce îmi doresc și tot ce am nevoie, pentru a fi fericit.

Ce frumos, Doamne

Nu ma compar cu nimeni, de ce m-as chinui sa copiez pe cineva cand pot fi eu.

Era originala cu un aer ca si cum ar fi fost in stare sa se puna impotriva tuturor daca nu ii convenea ceva. Si totusi cand incepea sa vorbeasca ramaneam uimit cat de inocenta era. Si dupa 4 ani de relatie inca avea acelasi efect.
Nu pot sa am in cap cum trebuie sa fie o fata ca sa ma indragostesc de ea... Mintea mea decide pe loc. Stiu ce imi place la o fata dar nu constient.