Am o relatie de 6 ani, ne iubim, ne intelegem foarte bine, din ce in ce mai bine chiar, avem ganduri de viitor serioase, precum mutat impreuna in vara aceasta si casatorie pe viitor. Suntem amandoi majori, stabili financiar, el locuieste singur in apartamentul lui, etc. Totul bine pana aici, nu?
Problema e familia prietenului meu, care e adventista. Toti, de la mic la mare. Si normal, nu sunt de-acord cu relatia lui cu mine, nu ar accepta mutat impreuna, casatorie, copii cu mine, si orice NU ar avea legatura cu biserica lor. Il ameninta si ii spun mereu vorbele grele si dure, de atatia ani, si il ameninta ca daca vor muri ei, vor muri din cauza lui si a supararii pe care EL le-a provocat-o. Ce sa fac? Eu sunt catolica, el agnostic.

Religia e un motiv puieril sa inchei o relatie. Daca consideri religia un factor decisiv intr-o relatie, atunci nu mai e relatie. Este o "Cautare a persoanelor de aceeasi religie".
De aceea, faptul ca ai mentionat ca tu esti catolica si el agnostic este ceva irelevant intr-o relatie.

Ce va intereseaza mai mult? Religia sau relatia? Daca tu nu ai nicio problema cu el, si el nu are nicio problema cu tine, atunci va fi bine.
Va deranjeaza familia lui care il denigreaza pentru ca nu respecta dogmele religie lor? Poarta o discutie intre 4 ochi cu el cat mai curand si il intrebi direct: "Crezi ca este ok sa continuam relatia chiar daca ai tai nu sunt de acord cu ea? Tii suficient la mine incat sa le ignori jignirile?"
Daca raspunde "DA", inseamna ca este matur, serios, si chiar te iubeste. Daca nu, inseamna ca inca nu este suficient de matur, si prefera sa ramana in sanul familiei o perioada mai lunga de timp.
Eu sincer, si daca as fi tu, si daca as fi el, as avea aceeasi reactie: m-ar durea in cot de ce spun ei. Este decizia voastra daca continuati sau nu. Si va recomand sa continuati daca spuneti ca de 6 ani va iubiti (multi nu reusesc sa ajunga la un an de relatie). Este o realizare de laudat! Va urez mult succes!

Religia nu ar trebui să constituie niciodată un criteriu de separare al oamenilor. Într-adevăr, fanatismul unora provoacă victime, iar familia prietenului tău nu pare să înțeleagă ideea care stă la baza credinței: să își respecte semenii și să nu condamne dragostea reciprocă între două persoane. Cel mai indicat este să vorbești cu el, el cu familia lui, și să facă o alegere, pentru că amenințările vă afectează/ vă vor afecta relația în cele din urmă. Îmi dau seama că este dificil să alegi între familie și relație, dar părerea mea este că religia NU ar trebui să fie niciodată un obstacol între oameni. Succes!

Religia nu are nici o treaba cu Dumnezeu, daca continnua cu amenintari poti apela la politie.

Familia, pentru voi, veți fi voi doi din momentul când vă decideți să formați oficial un cuplu.
Ceilalți vor fi doar persoane din exterior, a căror părere despre voi ar trebui să nu vă influențeze nicicum.

Pai in acest caz daca parinti lui nu sunt de acord cu relatia voastra si il tot amentita si ii spun vorbe grele tu nu poti face nimic in legatura cu asta, desigur il poti ajuta poti vorbi cu el dar in legatura cu parintii lui tu nu poti face nimic relatia dintre parinti si copii lor este una stransa foarte puternica iar si parintii lui trebuie sa inteleaga ca (,) chiar daca ei sunt de alta religie si nu le convine ei ar trebui sa inteleaga ca trebuie sa se gandeasca la fericirea fiului lor. Daca te-am ajutat funda pls

Multumim mult! este si prima mea relatie, a lui la fel. poate de-asta e si atat de speciala. si parca pe ce trec anii, ne iubim tot mai mult si ne dorim cat mai multe impreuna.
Si el spune ca nu ii pasa de ce spun ai lui, ca sunt deja povesti si replici vechi, si nu le mai da importanta. El ma vrea pe mine si sa avem noi o relatie frumoasa si fericita si pe viitor, iar ei sa nu se bage pentru a nu ne strica linistea. Atat! El nu are nicio treaba cu religia acum, a avut in trecut doar, cat locuia cu ai lui, pana dupa liceu. Acum, a renuntat la biserica, nu crede in chestii SF de la biserica , crede in stiinta, iar eu la fel. Dar na, familia... mereu e familia care se baga, fie a fetei, fie a baiatului.

Mai sus ai zis ca esti catolica, iar acum spui ca nu crezi in chestiile SF De la biserica. Incepi sa te contrazici.
Revenind la problema voastra: Daca spui ca el are aceasta mentalitate, de a ignora jignirile rudelor, atunci este foarte bine pentru relatia voastra, desi rau pentru relatia cu ai sa-i.
Nu se pune problema de "cum este bine si cum nu e bine". E pur si simplu alegerea lui cu cine vrea sa fie: cu ai lui, sau cu tine. Aveti insa grija, daca ai lui vor vedea ca tine mortis la relatie, vor incerca in viitor sa va desparta. Prin diverse mijloace. Fiti pregatiti de ce e mai rau, si luptati cu capul. Daca ai lui renunta complet sa il mai recunoasca a fi unul de-al lor, vor renunta sa il mai suporte (financiar, familial, etc), tocmai ca sa il santajeze sa renunte la tine. Aveti grija, si incercati sa dezbateti aceasta problema voi doi intre 4 ochi.

Daca va iubiti cu adevarat, treceti peste acest obstacol.
E greu sa renunti la propria familie si e greu sa stii ca cei dragi nu te accepta, dar totusi daca voi chiar va doriti sa stati impreuna o viata intreaga trebuie sa faceti acest pas.
Ar fi dragut daca amandoi ati renunta la religiile actuale si ati adopta alta. Ca sa fiti la fel, sa porniti amandoi din acelasi punct.
Ganditi-va la fericirea voastra, ganditi-va daca voi chiar sunteti facuti unul pentru altul si daca merita sa o luati de la 0.
Pur si simplu nu luati in considerare amintirile, anii in care ati fost impreuna, toate intamplarile, ele au trecut.
Prezentul conteaza. Sunteti cu adevarat fericiti acum cand sunteti impreuna?

Daca el e agnostic nu vad cum il poate influenta religia, poate gandeste rational si nu da crezare rudelor sale

Daca de cand suntem impreuna (6 ani), nu au reusit sa ne desparta, si eram si copii de 16-19 ani, crede-ma, nu o sa reuseasca acum, cand suntem pe punctul de a ne muta impreuna. Si da, e genul rational si logic, nu crede si nu a crezut in religii si dogme. Tocmai de-asta a si renuntat la pocainta si la biserica lor, si s-a mutat singur sa isi faca viata dupa propriile lui reguli. Si se intretine singur de la 19 ani, de cand s-a mutat singur. Nu are nevoie de banii nimanui, eventual el ii mai ajuta pe ai lui cu bani!

Religia nu ar trebui sa fie un factor decisiv in relatia voastra, faceti doar ceea ce simtiti oricum Dumnezeu e unul si acelasi