Bună! Am o relație de un an cu iubitul meu. Eu sunt virgină iar el a mai întreținut relații intime înainte. De când suntem împreună nu am facut niciodată s.x. Iar pentru el reprezintă o problemă dar și pentru mine, chiar dacă nu am facut o niciodată. Îl iubesc foarte mult, vreau sa o fac dar parcă nu pot, îmi este frică de durere. Nu știu cum să rezolv asta, el spune că a trecut prea mult timp și nu se mai simte atât de atras de mine. Am nevoie de sfaturi, vă rog!
Ordonare:
Cronologică
Cati ani ai? Relatiile, printre altele, sunt si despre sex. Daca nu esti pregatita pentru sex, nu iti faci relatie. Sunt foarte surprins ca omul a resistat atat de mult...1 an e o perioada foarte lunga.
Răspunde
"el spune că a trecut prea mult timp și nu se mai simte atât de atras de mine"
Înțeleg că îl iubești, dar când îți spune așa ceva, înseamnă că nu are curaj să-ți spună că vrea să se despartă.
Faptul că a "rezistat" 1 an de zile fără sex cu tine poate însemna că avea alternativă. Iar acum vrea să se despartă... Lucrurile se leagă.
Nu poți ține pe nimeni cu forța langa tine.
Poate nu e el alesul.
știu că este o perioadă foarte lungă, cred că nu mi-am dat seama cum e să ai o relație și în ce constă, dar totuși nu îmi doresc sa se termine.
Sunt sigură că nu avea alternativă, nu au existat nici un fel de minciuni sau alte chestii între noi, a fost totul foarte sincer.
Foarte frumos, dar ce înțelegi tu din fraza asta: "nu se mai simte atât de atras de mine"?
Că l am refuzat de foarte multe ori, sunt conștientă doar că vreau să repar asta cumva, dacă se va putea.
Sună a disperare.
Fă pasul atunci când te simț tu pregătită, nu din teamă că îl vei pierde.
De ce crezi ca vei simti durere? Nu e mai bine sa irti examineze himenul un ginecolog, sa iti spuna el daca va fi o deflorare dureroasa? Daca himenul este fibros, se poate si interveni un pic chirurgical asupra lui, ca sa nu apara probleme, iar asta nu doare. Dar poate ca nu ai simti decat o durere foarte usoara, sau deloc, nu se stie.
Eu am 40 de ani dupa parerea mea de viata, el te iubeste dar trebuie sa existe si contact sexual.cel mai bine faci sex cu el dar probabil ca trebuie si sex oral.
Nu ai dreptate, o iubeste mult dar este greu intr-o relatie fara sex, crede-ma pe mine, sotia mea nu a facut sex cu mine primii 20 de ani si de-abia dupa m-a atins in zona penisului
Am mers la ginecolog însă nu mi-a făcut nimic fiindcă nu mi am început viața sexuala.
Asta am făcut însă cred și eu că nu este suficient.
Sa nu confundam iubirea si sentimentele cu sexul si atractia erotica, daca el stie ca tu peste un 1 an, 2, 3 inca il vei iubi si doar el va avea onoarea de a te avea in dormitor, nu as intelege exact de ce sa se simta stanjenit de codurile tale morale.
Exista si alte modelitati de a va ajuta in acel caz si nu doar prin contactul fizic direct ci oarecum indirect, adica sa ii fii suportiva in eveniment, (cred ca intelegi la ce ma refer)
Legat de durere, el fiind experimentat in situatie, ar incepe prima data sa te ajute sa ajungi in punctul acela erotic ca mai apoi sa va intoarceti la nevoile lui.
Serios? Daca nu te culci cu X sau Y, gata sentimentele? Fie au mai existat alte probleme, fie este un motiv bizar din partea lui.
Nu știu ce să mai cred, probabil sunt prea oarbă și nu e ok nimic din ce se întâmplă.
Nu esti oarba, este vorba de o relatie, il iubesti si tinzi sa ierti comportamentul celuilalt indiferent daca te raneste uneori.
Este okay ce se intampla, intr-o relatie acum se permise sexul, cand pe vremuri faceau lucrul acesta si stiai ca esti legat pe viata sa ii spun asa de acea persoana, daca renuntai te critica lumea ca nu esti serios / serioasa.
In aceasta lupta a ta raspunsul este simplu, gandeste-te bine daca esti sigura 100% ca el este ce trebuie ca viitor iubit / sot, daca nu cumva dupa ce, sa presupunem ca ii permiti sa faceti acel lucru in dormitor, nu cumva sa faca alte mofturi si de atatea argumentari sa plece ca in fosta relatie? Nu zic ca ce facem in fostele relatii vom face si pe viitor, dar putem sa ne ghidam dupa trecut comparand comportamentul lui din prezent.
(pe scurt ma refer sa nu puna si alte presiuni din diverse motive si sa va despartiti desi i-ai permis sa faceti "sx")
Durerea respectiva de care iti este frica, se diminueaza daca faceti suficient preludiu. Problema la tine este ca te tii foarte stransa de sentimentul de frica. Durerea respectiva dureaza putin si nu e atat de mare pe cum crezi.
Oricum daca dupa un an de zile nu ati trecut de hopul asta, inseamna ca nu sunteti destul de atrasi unul de altul. Si mai mult ai stat impreuna cu el din confort si obisnuinta. Acolo unde este iubire si dorinta, nu exista frica. Daca tu simti frica, inseamna ca relatia voastra nu e una tocmai "buna" asa cum o descrii tu.
Eu cu prietena mea, inca din primele doua luni ne-am culcat impreuna si ne-a placut unul de altul. Si dupa 6 luni am si trecut de hop-ul respectiv. Asta pentru ca ne-am simtit amandoi atrasi unul de celalalt.
Motiv bizar? Omule, daca a trecut un an de zile intre doi adulti, in care s-au iubit, au petrecut timp impreuna, s-au distrat, etc., si nu s-a petrecut nici macar o data actul sexual, nu crezi ca orice om normal de pe planeta asta, incepe sa simta mai putin acele sentimente? Lumea a evoluat. Nu mai suntem pe timpurile in care te chinuiai ani de zile sa petreci timp cu o femeie doar ca sa aprobe tasu' si preotul din sat cununia. Suntem in 2025, nu 1900.
Ceva putred este la mijloc. Fata respectiva tine frica asta pe post de paravan pentru ca ea simte in subconstientul ei ca ceva nu este in regula in relatia aia. Chiar daca ea nu stie exact motivul. Unde este suficienta iubire si dorinta din partea ambilor parteneri, nu exista frica.
Nu inteleg de ce asta ar fi o problema. Si eu sunt virgin nu am avut niciodata o iubita de sex nici nu se pune vorba si daca as fi intr-o relatie as astepta oricat e nevoie pana cand amandoi suntem in egula sa facem pasul asta chia daca dureaza 1 an 2 ani 5 ani 10 ani oricat e nevoie. O elatie nu e doar despre sex conteaza si alte lucruri pentru ca degeaba faceti sex daca in rest nici macar nu va salutati cu atat mai putin sa discutati unul cu celalalt intelegi ce vreau sa zic. Asa ca eu personal nu vad care e problema in toata ecuatia asta. Daca te iubeste o sa astepte cat e nevoie pentru ca amandoi sa faceti pasul asta. Doar nu moare acum ca nu faceti sex hai sa fim seriosi. Daca nu accepta asta nu e problema mai sunt si alti baietii. Nu zice nimeni sa stai toata viata cu acest baiat. Cum zicea altcineva in comentaii poate nu el e alesul nu avem noi de unde sa stim asta. Tu trebuie sa discuti cu el aceste lucruri si vezi ce spune.
Posibil sa ai dreptate sau chiar este cum spune ea, insa sexul nu ar trebui pui ca litera de lege intr-o relatie de iubire, ai timp de asta hoho, pana la 50-60 ani zi de zi de 5 ori
Daca femeia a zis nu sexului, de ce sa faci botici ca vai, mi-ai ranit inimioara? Ti-ai luat o alta persoana sub protectie ta, esti barbat, ofera-i atentie, confort si ce are nevoie o femeie odata ce i-ai facut acel "text" sa fiti impreuna, pe langa ca un om ce are o relatie, doua trei incepe sa isi piarda acreditarea ca este serios, nicio nava nu traverseaza oceanul fara sa intalneasca furtuna, dar asta nu inseamna sa lasi nava sa se scufunde si sa iei alta.
Există un singur fel de dragoste, dar există o mie de exemplare diferite, eu am raspuns pe baza a ce a explicat, nu suntem noi in masura sa ne dam cu presupusul poate o fi vina altcuiva, nu asta ne-a intrebat
(exemplele de mai sunt sunt discutabile, fiecare dintre noi ne alegem o varianta de a iubii, altii prin sex formeaza conexiune sentimentala, altii prin tandrete si timp si toti aveti dreptate pana cand statul se va implica in situatie prin noi virtuti)
Ceea la ce te referi, este iubire platonica.
Iubirea care include si partea sexuala in ecuatie, este cea care formeaza cupluri romantice. Fata in intrebarea ei ne explica printre randuri, ca ea crede ca se afla intr-o relatie romantica. Si ca simte frica de a face sex.
Sunt doua tipuri de dragoste. Cea platonica intre prieteni si rude, si cea romantica dintre cupluri.
Si in plus cine a spus ceva de 5 ori pe zi sa faci sex? Sex il faci de cate ori simt ambii parteneri nevoia. Daca fata respectiva nu a simtit nevoia timp de un an sa faca sex, este clar ca ea are o problema la mijloc. Pe care ar trebui sa o discute cu prietenele ei apropiate, cu mama sa, sau cu un psiholog eventual.
Nu e sa zici ca au trecut cateva luni de zile si inca nu e pregatita. Pur si simplu a trecut un an intreg. Intr-un an de zile un cuplu normal le experimenteaza cam pe toate. Si sexul ar trebui sa se intample din instinct in acest an. Tocmai de aia zic ca e o problema la mijloc.
Pai atunci când nu ți ai început viata sexuala nu simți aceeași dorință.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze.
Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă.
Președinte
Rol și atribuții
Decrete și acte oficiale
Agenda Președintelui
Scrie-i Președintelui
Documente programatice
România
Constituția României
Administrația Prezidențială
Departamente
Consilierii Președintelui
Transparență instituțională
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Cancelaria Ordinelor
Palatul Cotroceni
Muzeul Cotroceni
Media
Agenda Președintelui
Anunțuri de presă
Comunicate de presă
Declarații de presă
Discursuri
Mesaje
Galerie foto-video
Spoturi
Procedură de acreditare
Declarații Purtător de cuvânt
Contact
Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentului (UE) 2016/679
Termeni si condiții privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Documente în baza Legii 544/2001
Anunțuri
Pentru a vizualiza versiunile precedente ale site-ului și arhiva, accesați următoarele link-uri:
Administrația Prezidențială 2014-2025
Administrația Prezidențială 2000-2014
© 2025 Administrația Prezidențială
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze.
Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă.
Președinte
Rol și atribuții
Decrete și acte oficiale
Agenda Președintelui
Scrie-i Președintelui
Documente programatice
România
Constituția României
Administrația Prezidențială
Departamente
Consilierii Președintelui
Transparență instituțională
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Cancelaria Ordinelor
Palatul Cotroceni
Muzeul Cotroceni
Media
Agenda Președintelui
Anunțuri de presă
Comunicate de presă
Declarații de presă
Discursuri
Mesaje
Galerie foto-video
Spoturi
Procedură de acreditare
Declarații Purtător de cuvânt
Contact
Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentului (UE) 2016/679
Termeni si condiții privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Documente în baza Legii 544/2001
Anunțuri
Pentru a vizualiza versiunile precedente ale site-ului și arhiva, accesați următoarele link-uri:
Administrația Prezidențială 2014-2025
Administrația Prezidențială 2000-2014
© 2025 Administrația Prezidențială 1
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze.
Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă.
Președinte
Rol și atribuții
Decrete și acte oficiale
Agenda Președintelui
Scrie-i Președintelui
Documente programatice
România
Constituția României
Administrația Prezidențială
Departamente
Consilierii Președintelui
Transparență instituțională
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Cancelaria Ordinelor
Palatul Cotroceni
Muzeul Cotroceni
Media
Agenda Președintelui
Anunțuri de presă
Comunicate de presă
Declarații de presă
Discursuri
Mesaje
Galerie foto-video
Spoturi
Procedură de acreditare
Declarații Purtător de cuvânt
Contact
Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentului (UE) 2016/679
Termeni si condiții privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Documente în baza Legii 544/2001
Anunțuri
Pentru a vizualiza versiunile precedente ale site-ului și arhiva, accesați următoarele link-uri:
Administrația Prezidențială 2014-2025
Administrația Prezidențială 2000-2014
© 2025 Administrația Prezidențială 2
De data asta, mergi ca sa analizeze rezistenta himenului, spui medicului de familie ca ai intaminat rezistenta prea mare la deflorare, si te trimite sub suspiciunea asta la ginecolog. Iar ginecologul probabil o sa iti spuna ca deflorarea va fi usoara. Dar daca himenul este fibros, o sa iti spuna ca deflorarea va fi dificila, ca sunt posibile mici rupturi si o sa recomande o mica interventie care sa nu indeparteze himenul complet, dar face deflorarea usoara cum ar trebui sa fie.
Ce cod moral, cand ea se teme de durerea fizica? Relatia sentimentala cu o femeie nu are nici o legatura cu sexul, dupa parerea ta? Frica asta irationala de deflorare, daca nu este adresata, dureaza toata viata; sa te vad pe tine cum stai toata viata cu o femeie fara sa aveti viata sexuala; poti sa imi explici cum faci copii fara sex? Ai scos codul moral din burta, in cazul asta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
