Am si eu o curiozitate. Acum cateva luni am inceput sa vorbesc cu un baiat (la telefon si pe internet). Si de ceva timp el nu ma mai cauta, nu mai da nici un semn nimic. Daca ii dau eu un semn (sa il sun sau mesaj) ce va crede? Adica mi-e frica de ce va raspunde.

I-ai dat vreo poza cu tine?

Parerea mea este ca daca nu il cunosti direct, adica nu te-ai intalnit niciodata cu el, las-o balta, poate ca are pe altcineva, poate ca a vorbit cu tine fiindca erai o companie buna el fiind intr-o situatie mai proasta. Daca il cunosti incearca sa razi la glumele luisau nu stiu totul vine din tine, nu poate nimeni sa iti spuna ce sa faci si cum sa faci, funda?

Buna..am fost si eu in situatia ta, de-odata ce nu mai da niciun semn nu incerca sa insisti pentru ca pur si simplu iti calci pe orgoliu incercand sa te bagi tu in seama cu el.Stiu ca poate il placi si te simti indemna sa vorbesti cu el dar incearca sa-l uiti cum se pare ca te-a uitat si el. Daca contai pentru el fii sigura ca incerca sa vorbeasca cu tine dar in cazul de fata cred ca mai bine e s-o lasi balta. Oricum, lumea-i plina de baieti ..deci nu te injosi ca n-are rost (spun din proprie experienta)

Am uitat sa spun...ne-am vazut de foarte multe ori fata in fata.

Pai daca v-ati vazut si in realitate poate ca nu ii mai placi.Depinde si de tine ca persoana, daca ai curaj suna-l sau scrie-i, sau poti fi si indiferenta sa nu ii dai nici tu un semn de viata si poate te cauta el(daca ii va fi dor)Daca nu...baieti mai sint!

De ce ai pretentia ca doar el sa te sune sau sa te caute? Crezi ca te musca daca il cauti si tu? Din contra, va fi foarte incantat de faptul ca si tu faci acest lucru. Daca iti place sa conversezi cu el, arata-i asta.
Nu ai de ce sa iti fie frica, chiar deloc.
Adica gandeste-te si tu putin. Daca el nu ar fi dat acele semne de viata, daca te-ar fi sunat, daca nu ti-ar mai fi dat mesaje l-ai mai fi simpatizat? Eu zic ca nu.
Asa si el, din moment ce vede ca doar el suna, doar el iti trimite mesaje fara ca tu sa te bagi prima in seama cu el, pai atunci nu te astepta sa te sune la infinit. Are nevoie de atentie, orice om se bucura cand cineva ii acorda putina importanta.

Nu crezi ca-i aiurea sa ai pretentia ca numai el sa te bage in seama? Pune-te in situatia lui, nu ti-ar place.
Asa ca pune mana pe telefon si suna-l sau da-i un mesaj, va fi bucuros daca vei face asta, crede-ma.

Gandire tipica fetelor din ziua de azi.
Hai sa te intreb ceva, tu despre ce orgoliu vorbesti? De ce ai pretentia ca baiatul sa faca totul, el trebuie sa sune, el trebuie sa dea mesaj, el trebuie sa o caute mereu.
Zici ca daca ea conta pentru el, o suna. Pai si invers? Din moment ce el vede ca ea nu se baga in seama cu el, el ce zice? "Ba, asta nu tine la mine, nu contez pentru ea, o sun degeaba".
Daca cineva iti acorda importanta, pai atunci trebuie sa oferi si tu la randul tau daca ai pretentia ca persoana care iti acorda importanta sa o faca in continuare.

Si va mai mirati de ce deodata nu va mai baga baietii in seama...
Simplu : pentru ca vi se pare aiurea si injositor ca voi sa sunati un baiat, sunteti mult prea pretentioase!

Gandesti frumos. Cui nu-i place sa fie tratat cu indiferenta, sa nu mai trateze! Ma regasesc, sunt foarte orgolioasa si pierd mult in viata din cauza asta. Dar cert este ca atunci cand esti indragostit nu mai conteaza asta. Ei bine, de ce nu pot si eu? Fetele se gandesc foarte mult la faptul ca, atunci cand il cauti va crede ca iti pasa mai mult decat este necesar ca el sa stie. Trebuie sa-l tii langa tine, nu conteaza cum. Eu prin orgoliu nu pot, incerc altfel. Si gresesc, si stiu, dar n-am ce face. Apoi, vine intrebarea idioata "De ce a plecat?" si continua sa creasca si sa iti macine sentimentele si sensibilitatea. Consider ca, atunci cand vei renunta la orgoliu vei putea renunta la multe pentru care tu candva ai luptat si acum nu ti se vor parea interesante. Orgoliul de inceput, orgoliul primei strangeri de mana, orgoliul primului sarut, orgoliul primului te iubesc. Nu le poti pierde cu toata lumea si nici cu oricine. Eu zic ca e bine, sa ai orgoliu, inocenta ta, "salbaticiunea" ta, copilaria ta stau in acel orgoliu. Dar, intr-o masura.

Undeva in inima ta, stii raspunsul. Eu sunt de parere ca nu trebuie pierdut orgoliul. Tu stii/simti cel mai bine atunci cand este indicat sa-i dai acel "ceva" de inteles ca.

Uite...vorbeam din proprie experienta, poate am fost eu prea marcata , poate gresesc cand vorbesc in mod general, poate nu toate persoanele au fost chiar in situatia mea, nu-i stiu sentimentele acelui baiat.Ideea e ca pentru mine a fost sufiecient si poate da, din pacate mi-am format o parere gresita, nu exclud lucrul asta...

Cu siguranta ai fost marcata, fiecare persoana care a trecut prin asa ceva a fost marcata, nu esti singura.
Insa totusi, daca tie ti s-a intamplat, asta nu inseamna ca trebuie sa generalizezi. Fiecare om este diferit, fiecare om are rationamentul sau.

Ai dreptate.

Pai da, insa acel orgoliu de care vorbesti tu in ziua de azi este imens, este intalnit atat la baieti cat si la fete. Multi se cred printisori sau printese, multi se cred cei mai frumosi si cei mai inteligenti si li se pare deprisos faptul ca fac lucruri mici dar care conteaza, cum ar fi inceputul unei conversatii.

Mi se pare penibil ca unele fete sa stea si sa se intrebe iar pe urma sa sufere din cauza ca au fost parasite din moment ce si-au tratat prietenii cu indiferenta, crezand ca poate asa ii tin aproape.
Daca nu vor sa ofere putina afectiune si putina reciprocitate, e clar ca relatiile nu au cum sa reziste.

E ocupat, are alta treaba. Daca vrei cv, intalniti-va fata-n fata

Nu ma refer strict la acel orgoliu. Stiu sa mentin o conversatie.