Am trecut cu greu peste o despartire, sau mai bine spus nu am trecut inca. A fost prima mea dragoste, poate din cauza asta mi se intampla asa. Eu am aproape 16 ani, nu sunt genul ala de fata care sa vorbeasca de mica cu baieti sau sa ma dau tare in vant dupa asta, dar acum s-a intamplat asta. In februarie m-a lasat, cand totul era bine si credeam ca nu se termina vreodata, pur si simplu m-a lasat pentru alta. El e tipul ala de baiat caruia ii place sa le aiba pe toate la picioare, sa vorbeasca cu toate fetele si sa fie el deasupra. Eu am fost doar una dintre "acele fete multe" cu care a fost el. In ciuda faptului ca il stiu cum este si stiu cat de mult m-a facut sa sufar, nu pot sa il uit. Am incercat cu alti baieti, macar ca prieteni sa vorbim, dar nu. In mintea mea doar el exista si nimeni nu mai este ca dansul. Cum as putea sa scap de asta? Eu pentru dansul nu mai insemn nimic, iar el pentru mine inseamna... doamne, nu stiu cum poate sa imi fie dor de asa unul si sa ma gandesc tot timpul la el, chiar nu stiu. Daca puteti sa ma ajutati, sa imi dati un sfat, chiar va rog. Puteti sa imi spuneti ca sunt proasta, pentru ca stiu ca sunt, puteti sa ma faceti cum vreti, poate asa voi realiza ce trebuie sa fac si imi voi reveni.

Implică-te în diverse activități, fă-ți prieteni noi și zâmbește, viața nu se rezumă la un băiat.

Cu o fată ai încercat? glumesc, evident. Sau... nu?
Mă rog. E clar că ai o fixație. Un psiholog te-ar putea ajuta foarte mult. Dacă aveți vreunul la școală, fă-i o vizită!

Ia-te cu altcineva si-ti trece. Cum s-a mai spus aici, implica-te in diverse activitati si fa iesiri cu prietenii. Intr-o saptamana, 2 nu ai sa mai ai o atractie fata de el daca nu te uiti la poze cu el sau alte chestii de astea, sa vezi "cu care mai umbla".

Dupa 3 ani am intrat accidental in cont, si cand am citit intrebarea mea am ramas masca pe baiat l am uitat, inainte sa citesc intrebarea ma tineam ca nu am suferit dupa el si in momentul acesta chiar eram super convinsa ca nici macar nu am tinut la el, asta in urma realizarii ca eram mica si imatura iar el "gagicar" si etc, tot ceea ce tine de tipicele "relatii" din liceu care tin 1-2 saptamani, asta in cazul meu, ca ceva de genul a tinut aceasta. Iar eu sufeream dupa el, ca m-a lasat pentru alta? De atunci am mai avut o singura relatie, cea in care ma aflu si acum, de mai bine de un an jumate, in care pot spune ca am invatat cu adevarat ce inseamna iubirea, increderea si dedicarea. Gandesc complet diferit si privesc situatiile din total o alta perspectiva. Nu ma pot numi matura, dar cumva tot m-am schimbat.