As vrea sa imi impartasiti povestile voastre de dragoste...cum a fost, mai ales cele imprevizibile, gen stiti voi, nu v-ati suportat la inceput dupa ati devenit totul unul pentru celalat. Imi pare rau daca par ciudata dar chiar as vrea sa va ascult povestile

La inceput ne uram,ne certam toata ziua, apoi am conversat si am inceput sa ne iubim,asa cu cate putin, apoi am vazut ca era o ipocrita, falsa, mincinoasa, prefacuta ca a jucat teatru si ca nu m-a iubit vreodata, sunt povesti atat

Era cu 2 colege de banca care nu ma suportau ca eram cel mai destept din clasa si ele erau sub mine, iar diriginta ne-a pus pe noi trei in banca ca sa le faca sa ma urasca si mai mult.Stam doi ani in aceeasi banca si observam ca nu chiar mai erau asa de rautacioase cu mine.
Am uitat sa mentionez ca ne cunosteam din generala si ca noi eram la liceu dar in fine, asta nu mai conteaza.
Prin clasa a 11-a observ ca incep sa se dea la mine, eu am cazut prada intentionat amandurora deoarece erau cele mai frumoase fete din clasa si voiam sa imi imbunatatesc relatia de prietenie cu ele.
La un moment dat am inceput sa le iubesc pe amandoua.Iar dupa trei luni ne-am cuplat dar nu le placea faptul ca eram cu amandoua.Le-am spus ca nu puteam alege si sa se obisnuiasca cu asta daca nu sa ma lase.S-au obisnut cu faptul de a avea acelasi iubit si pana la urma am ajuns sa facem dragoste in 3. Dar dupa jumatate de an de la acest eveniment m-au inselat.
Asta a fost prima mea poveste de dragoste

Eram prin gimnaziu, clasa a 8-a cand ne-am cunoscut prin prisma parintilor nostri, care se cunosteau. Am aflat ca eram la acelasi liceu, "norocul" meu usa in usa. Pe vremea aia nu-l suportam. Cand il vedeam, primele lucruri care imi veneau in minte erau "arogant","laudaros" etc. si asta din cauza faptului ca ma ignora. Trecea pe langa mine pe hol, se uita la mine, ma uitam la el, dar nu scotea nici un cuvintel. (Noi ne mai intalneam cu familiile si de voie, de nevoie comunicam. Despre scoala, profesori, colegi s-a.m.d) Apoi am inceput sa ne intalnim in fiecare luna si tot povesteam si ne impartaseam ganduri, idei trairi. Eram buni prieteni, dar cand ajungeam la scoala... Gata. Eram doi straini.
Asa. Au trecut deja vreo 6 luni, eu nu l-am intrebat care e faza cu ignoratul pe durata scolii si l-am lasat in treaba lui. Apoi s-a intamplat imposibilul si a inceput sa imi placa de el. Sa imi placa e putin spus. Eram indragostita lulea de el, ziceai ca m-a lovit ceva cu vraja iubirii. Toate bune si frumoase, ajung eu in clasa a 9a, el a 11a. Balul bobocilor. Logic ca si-a facut si el aparitia. Statea cu grupul lui intr-un colt al salii, iar eu cu grupul meu in celalalt colt. Cu coada ochiului observam cum eram privita de el, iar cand ma intorceam, el ba isi intorcea privirea, ba se uita in telefon. Era deja ora 10 si eram exasperata ca el nu face nicio miscare (nici macar nu ma salutase, dar nu era de mirare) si balul se apropia de final. Asa ca mi-am luat inima in dinti, indragostita si in acelasi timp dezamagita fiind, si m-am dus la el si l-am cam luat la 11 metri ). El se uita cu o moaca asa mirata la mine si la care incep eu "Da auzi, baiete, tu chiar nu ai bun simt? Tu chiar nu ai gura sa saluti? Sau ce? Nu vrei sa stie colegii tai ca ne cunoastem? Bine. Treaba ta. Fa cum vrei. Dar cu mine altul sa nu mai vorbesti! Nici macar sa nu te mai uiti la mine!", la care el se uita la mine si imi spune pe un ton arogant "Deci tie iti pasa daca te salut sau nu, asa-i?" In momentul ala, am simtit ca iau foc. Am vrut sa-i dau o palma, sa fug de acolo si sa plang. Eu chiar il placeam, iar el imi vorbea ca si cu ultimul gunoi, batjocorindu-ma de fata cu colegii lui. Tin minte ca totul s-a facut negru. Ii auzeam pe colegii lui cum radeau si chicoteau pe fundal. Dupa ce mi-am revenit din acea stare nasoala, il vad pe el cu un buchet urias de flori in mana aparut de nicaieri, la care el "Sper ca nu ai crezut ca te evit intentionat, dar daca ai crezut, imi pare sincer rau, nu asta era scopul meu, sa te supar. Am vrut sa te surprind in seara asta, sa te simti speciala, asa cum si esti. Vreau sa-ti spun ca mi-am pregatit discursul asta de 4 luni de zile si l-am repetat si tot l-am uitat asa ca, voi lasa cuvintele si voi trece la fapte" apoi se pune intr-un genunchi, ma ia de mana si zice "Vrei sa fi iubita mea?"
In acel moment, nu am stiut cum sa reactionez. Stateam, ma uitam la el, la buchet, la el, apoi i-ar la buchet. M-am intors, toata sala era in jurul nostru. Toti se uitau la noi. Simteam ca ma topesc acolo intr-o balta de emotie. Am inceput sa plang ca si un copil mic si sa rad in acelasi timp. Pur si simplu nu-mi venea sa cred ce mi se intampla. L-am luat de maini si l-am luat in brate si el m-a cuprins, punandu-si capul imediat pe capul meu. La un moment dat, se opreste din a ma imbratisa si zice "Deci asta e un da? " la care ii zic "Logic ca e" si fara sa-mi dau seama ce fac l-am sarutat. Imediat toata sala a început sa urle, toti aclamau, aplaudau, haos. Dar a fost cea mai frumoasa zi din viata mea si mi-o amintesc cu drag si pot sa spun ca sunt norocoasa ca am dat peste asemenea baiat.

Am fost cu ea 1 an si jumatate la inceput totul era frumos ne intelegeam bine insa dupa cateva luni as fi vrut sa fac ceva cu ea ca toate cuplurile ea nu voia decat dupa 2-3 ani cand se simtea pregatita era si mai mare cu un an.
De atunci nu am mai avut nici o relatie si nici macar sex nu am facut prima oara si am 24 ani am incercat sa imi refac o relatie dar nu au dus nicaieri de anul trecut nu mai am incredere in femei si le evit tocmai sa nu ma mai complic fiindca nu le cunosc.

Ce drăguț!

Sincer, nu am mai auzit asta pana acum)). Ce aiurea, la inceput le aveai pe amandoua, acu niciuna
.

Doamne... Nu toti avem norocul tau... Atat de dulce

E, haide... Toti vom fi dezamagiti o data si o data. Asta spui tu acum, dar cand ti se vor aprinde calcaiile dupa alta

Mi se aprind calcaiele... dupa bani

Pai cam toate povestiile mele amoroase, 3 la numar s-au sfarsit la fel, m-am indragostit, i-am spus ca o plac si mi-a dat flit.

Inca nu...

Asta e viata, dar am trecut peste.