Buna. Ce părere aveți despre o relațiile cu diferente mari de varsta (peste 20)? Sunt curioasa cum privesc cei din jur o astfel de relație.
Heei!
Depinde foarte mult cum gandesc cei doi, daca au o minte deschisa si fara limite, daca exista chimie, conexiune si potential de a construi lucruri impreuna, daca se plac ca si aspect fizic si asa mai departe.
De garantat nu iti poate nimeni garanta cat timp va ramane langa tine, dar sigur orice e posibil, pana la urma varsta este doar o cifra.
Succes!
RăspundeDa cred ca ai dreptate. Asa suntem noi. Suntem deschiși, avem multe lucruri in comun, avem si conexiune si chimie ( de multe ori ne completam frazele, sau imi doresc anumite lucruri (in dormitor) si le face fara sa ii spun asta
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Personal nu m-as vedea in una, fie ca e vorba sa fiu mai mare sau mai mic cu atat fata de o femeie, diferente prea mari vizibile, mai ales sa fiu cu o femeie mai mare cu 20+ ani ar fi prea babeta pentru mine. Daca vad la altii o astfel de relatie de tanara- batranel/batranica-tinerel o sa ma ma uit putin ciudat pe moment ca ar fi o discrepanta dar pana la urma nu e treaba mea daca ei se inteleg, nu ma afecteaza cu ceva, insa strict personal nu-mi surade o diferenta asa mare, vorbim totusi de 20+ ani, cat timp sunt tanar o sa ma uit numai dupa tinere.
RăspundeInvers și mie mi s ar parea ciudat. Cu ea mai mare. Eu nu il vad ca e mai bătrân. Nu isi arata deloc vasta. Mulți bărbați mai tineri arata mai prost ca el (fizic). La comportament este o diferență enorma.
Eh, depinde de genetica fiecaruia. Teoretic la 45-50 e inca tinerel, mai poate fizic, te mai tin balamalele la varsta aia, daca te ajuta si geneticul sa arati mai tanar si sa nu-ti arati varsta e ok, dar totusi sa se pastreze proportiile, fizicul unuia de 20-30 de ani e mai avantajos in fata unuia de 40-50 in mare parte, e si firesc asta.
Il țin balamalele stai liniștit (il tin si mai decât pe unii tineri pe care i am cunoscut). Probabil ajuta si jobul pe care l a avut (momentan are altul). Si noi ăștia de 20-30 o sa ajungem la varsta lor (si cu balamalele mai obosite, având in vedere poluarea, mâncarea și altele)
Sunt unii la varsta aia care se mentin mai bine decat unii tineri, dar in 90% din cazuri atunci apar problemele specifice varstei, e normal ca tinerii sa aiba balamalele mult mai unse, mai bune. Ce il mai lauzi...ideea e ca daca esti multumita cu el da-i inainte cu experienta asta si vei vedea pana unde duce.
Il laud pentru ca asa e. E un bărbat minunat si in pat si la comportament. Sunt mult mai mulțumită decât am fost pana acum. Si mult mai fericita (cat in cei 25 de ani la un loc).
Contează si genetica, stilul si modul de viata. Are o genetica bună.
De ce ai cerut totusi validare si confirmarea unor straini daca esti asa multumita? Chiar sunt curios.
Nu am cerut nici o validare. Am fost curioasa de modul in care este privita o astfel de relație, știind ca nu prea e vazuta cu ochi buni. Am vrut sa vad daca sunt schimbări (a mai evoluat lumea sau s-a mai deschis la minte, a devenit mai ok). Ceea ce s-a întâmplat acum a fost un fel de pregătire pentru ce va urma in viata reala când se va afla. Probabil afara va fi mai rau cu persoanele mai implicate in viata noastră (părinții mei, mama lui, copii lui). Iar de restul cred ca nu o sa ne deranjeze opinia lor.
Evident ca lumea se va uita ciudat, se va vedea ditamai discrepanta cand vezi o relatie tanar/a-mosneag/a, dar daca ai 25 de ani si el 45 nu e chiar atat de dramatica situatia, sunt cazuri si cu o diferenta mult mai mare, dar aia e, daca voi va intelegeti nu mai conteaza parerea lumii, traiti amandoi experienta si vedeti pana unde va duce. Daca nu va deranjeaza foarte bine, mergi inainte, tot consider ca n-ai gasit tu ce trebuie printre tinerei, ca daca era unul care sa te dea peste cap gandeai altfel acum, experientele de viata vorbesc aici.
In primul rand nu e un mos. Și dacă ar fi mai mare nu m ar deranja. Iar cu cei tineri m-am lămurit in 7 ani ce e de capul lor. Am trăit printre ei. 90% (procentaj cu indulgenta cred ca e mai mare) cauta fițe, figuri, aventuri de o noapte, cluburi, distracție si toate nu pe banii lor ci pe banii lui mama si tata. Sa nu mai zic de aia care au nevasta acasa si mai umbla cu 2-3 pe lângă. Sa nu mai zic de cei violenți verbal sau fizic. De pustii care se dau mari experți in pat si sunt praf (si se pun pe primul loc, de cea de lângă nu le pasa). Asta e categoria 28-35.
Sa aștept sa răsară unul din aia 10% asta ar însemna sa rămân singura multi multi ani. E ca si cum ai cauta acul in carul cu fan după mine.
Am ajuns sa prefer sa merg la sigur (unul de 20+ sigur nu face parte din categoria mai sus menționata, dar bănuiesc ca sunt si mici excepții).
Cat va dura aceasta relație depinde doar de mine și de el +plus anumiți factori (copii lui, pentru ca nu o sa accept ca din cauza mea/a acestei relații el sa nu mai aiba nici o legătură sau ceva de genul. In viata lui ei sunt pe primul loc si dupa eu). In rest nu cred ca o sa fie factori care o sa ne conturbe viata. Singuri de care depinde cat de mult va evolua sunt eu si el. Desigur evoluția in varsta e si el un factor pe care nu îl putem opri. Dar daca lucrurile bune o sa fie in plus față de cele mai puțin plăcute atunci sigur se va continua. Daca balanta va fi invers si nu mai e nici o cale de reconciliere sigur se v a ajunge la despărțire. Oricare ar fi rezultatul la final știu si simt ca aceasta relație va rămâne ceva special și nu o sa ajung sa o regret (sau sa zic ca mai bine nu era ca in anterioarele). Pentru ca e imposibil sa nu aducă si mai multe beneficii si evoluție pozitiva in viata mea.
Deja ai preconceptii bazate pe generalizare, mi-e greu sa cred ca ai intalnit doar d-astia, in cazul in care ai intalnit d-astia e clar ca nu ai cautat acolo unde a trebuit, acum depinde la ce categorie ai avut ochi, e si nitel vina ta ca ai dat atentie si ai dat cursul alora, dar totusi mi se par trase de par cifrele tale, nu stiu unde ii gasiti p-astia. In fond la 20-25-30 de ani ce ai vrea sa faca? sunt tineri, trebuie sa se distreze, doar nu ar trebui sa se hodorogeasca si sa se casatoreasca cu prima venita, trebuie sa experimenteze daca nu vor relatii serioase, sa profite de tineretea lor ca aia nu mai vine inapoi si viata e prea scurta, oamenii sunt diferiti, barbatii au N calitati/defecte si caracteristici, deci generalizarile nu-si au rostul. Pai nu trebuie sa cauti, apar cand nu se planifica, se intampla natural si spontan, incep sa cred ca tu esti cea care cauta neaparat relatie si grabeste lucrurile, sigur si din cei cu care te-ai intalnit nu ai rezonat din cauza asta, probabil voiai din prima relatie si ei nu voiam (ceea ce mi se pare foarte corect din partea lor, o relatie n-o faci batand din palme). Pai e o experienta relatia asta, experimentezi ce n-ai gasit la tineri si compari si aia e.
Pai unde crezi ca am trăit. În liceu si in facultate (de medicina, nu oricare) am trăit. Deci tot in zona asta am cautat ( cautat e mult spus pentru ca eu nu fac pasi intr o relație, mi se pare ca bărbatul /baiatul ar trebui sa facă asta). Categoria de student la medicina ti se pare ciudata. A fost o relație de patru ani a fost lapte si miere un an (nici atat). După la un interval de timp sa isi arate colții : de la scene mici de gelozie, la mici certuri s-a ajuns la poc o palma ca a văzut el ca s-a uitat unul la mine pe strada si certuri frecvente (mai mult era cearta decât scandal). După 4 ani te gândești ca totul devine mai serios (pentru mine asa funcționa) după el nu (s-a plictisit si vrea aventuri cu o puștoaică de 18 ani). Diferența de varsta 2 ani.
Sau imi scriu x, y z pe Facebook (in minim 24 de ore tipul vrea sex, îți inspira încredere mie nu). Am acceptat la un moment dat si acest mod ( s-a întâmplat sa se ajunga doar la o aventura de o noapte doua si atat). Sau cel care a avut puțin mai multa răbdare (a facut ca sa se ajunga tot acolo). Sau cel care in fata se comporta frumos (si e o vorba in afara e vopsit gardul înăuntru leopardul) sa aflu (pentru ca am instincte care cauta si semnalizează) ca e insurat ( dar nu i ar strica si 1 2 3 amante pe lângă).
Toți până in 35 de ani.
Nu am rezonat din cauza felului in care gândesc, al stilului de viata diferit. Ce sa fac prefer o cina liniștită, o plimbare prin parc, un film decat un club (am fost de doua ori si nu mi-a mai trebuit) sau o petrecere. La majoritatea suna manele și zanganituri in urechi la mine nu.
Eu cu cei de vasta mea ( cu o buna parte care cred ca e majoritate) deja traim in lumi diferite. Am trăit și eu la fel ca ei (ii înțeleg) dar mi - a ajuns. M am saturat. Nu pot sa stau singura sa aștept multi ani ca o sa rasara de unde e.
Gusturile mele in materie de bărbati sunt deja precise (știu ce caut). Si se pare ca ale mele gusturi se pliază ( e ca si cum ai avea o lista si pui bife) pentru cei de +20 plus. Probabil si din punct de vedere psihologic emoțional eu sunt la nivele diferite. Cred ca as putea da vina si pe copilărie si pe modul in care eu am trăit pana acum. O viata nu prea roz te maturizează mult mai mult decat una fara nici un stres si roz. Pai ei vroiau sa ne vedem/ sex si eu nu ( faci rodajul in pat si dupa relația sau cum). Pai cum se face ca relația asta s-a construit in timp de câteva luni. Eu nu am întâlnit inca un pusti sa stea la povesti 6 luni si dupa sa ajungi sa te aproprii fizic, sa te săruți si dupa inca in pat.
Cum ziceam, ai avut ghinion sa dai peste pramatii, ala care te-a lovit in secunda 2 trebuie sa-i dai cu piciorul fara niciun regret daca a indraznit sa te loveasca, iar ceilalti care nu au fost ce trebuia mai bine ca te-ai lipsit de ei, dar iti garantez ca nu toti barbatii sunt asa, chiar si ei tineri, adica sunt destui care pot oferi stabilitate si sa se ridice la asteptarile tale, dar intrebarea e, tu oferi la randul tau ceea ce ceri? ca trebuie sa dai inapoi ceea ce le ceri.
Faptul ca preferi o plimbare in parc, o cina linistita fara mers in club sunt lucruri de apreciat, adica preferi chestii marunte si romantice. Deci sa inteleg ca tu cauti stabilitate, sa aiba rabdare cu tine, fara sa te preseze pentru a face sex cu tine si cam asta vrei din ce spui. O relatie inseamna si apropieri fizice, intimitati si bla bla.
Cred ca intuiesc, ai crescut fara tata si simti atasamentul asta pentru barbatii mai mari prin prisma asta?
Da c am asta s-a întâmplat cu toți (mai devreme sau mai târziu, chiar daca in acea de patru ani am inchis ochii). Sunt singura ca sunt, dar sunt destul de rari (opinia mea). Nu am primit de la nimeni stabilitatea emotionala sau vibrația pe care o am acum (chiar simt ca trăiesc mai mult). Ofer si eu tot ce pot (tot ce vrea). Sa nu ma preseze din primele 24 de ore, primele zile/săptămâni (sa aștepte cat am eu chef nu prea sunt (aici a fost o excepție ca au fost bariere mai multe de depășit) si probabil având experienta de viata a știut ca asta e calea sa ajunga la mine). Sunt conștienta de asta, dar după un timp. Crezi ca sunt aia care zice cu apropieri fizice importante (gen toată ziua doar pupici, îmbrățișări si cam atât). Nu sunt acest gen. Nu, ma are ori de cate ori vrea in limita timpului disponibil (doua persoane ocupate pana peste cap cu jobul, restul când avem timp liber ) si sunt foarte deschisa (pana acum nici bărbatul care sa imi ofere timp, sa știe cum sa se ocupe ca nu doar de el sa se simta bine) iar experienta probabil i-a fost utila.
Iar cei de varsta mea nu prea o au, eu la fel nu o am (si iesea de cele mai multe ori un dezastru). Eu acum caut experienta asta si simt ca devin devin nevoie. Cred ca am nevoie de experienta lui in viata mea. Ca de langa "pramatii", "bighidoi" (cum le zice el) nu am avut o de unde sa o primesc.
Tatal meu este prezent fizic in viata mea (dar cam atât, la fel ca si maica mea). A avut o perioada din clasa a 6 a pana intra 12 cand nu a fost prezent fizic (doar pe skype din in când). E lucrul care Poate atunci a fost perioada in care am avut nevoie de el si el nu a fost. Da asta cred ca e. Dacă el era prezent si se întâmplau anumite lucuri in viata mea (pe care doar el le putea face) care m au afectat mai mult decat lipsa lui. Da si probabil acum primesc protecția, afecțiunea si stabilitatea emotionala de care am avut nevoie. Cu el le primesc din plin. E locul unde pur si simplu când sunt langa el uit tot : trecut, ca am avut o zi proasta la job, ca iar avut discuții contradictorii cu maicamea ( Familie cu idei mai clasico comuniste) sau altele. Totuși simt si dorinta fizica si îndrăgosteala aia chiar visătoare cand totul e roz de nivel adolescentin.
Sau daca el era prezent atunci anumite lucruri nu se întâmplau. E ceva clasic care se întâmplă cu un părintele plecat din tara (pe care fizic il vedeai la Crăciun si poate la Paști sau o săptămână in concediu (având ani in care aceste lucruri nu s au întâmplat). Totuși relațiile proaste au fost cele cu mama mea ( de a lungul timpului) cu el au fost ok. Am primit susținerea materiala si cam atât (ca na ai bani ai totul by părinții mei ).
El e cumva si "tatăl" protectiv, dar e si barbatul care ma face sa traiesc si sa simt dorințe carnale (legat de ruptul hainelor)
E ceva chestie ciudata, dar pe care o vreau in viata mea.
Probabil un psiholog ar avea o explicație mai logica la ce se întâmplă.
Cred ca asta ar cam fi explicatia pentru care vrei mai multa stabilitate si o prezenta mai matura, in mod subinconstient probabil l-ai si paternizat pe 'mos Pascalopol' de care vorbesti, pe langa dorintele emotionale, romantice, etc. Acum totul are sens mult mai mult pentru care tu preferi barbatii mai in varsta decat tine. Ce pot sa zic, sa fiti fericiti daca e ce trebuie si are grija de tine, te inspira si te face fericita si e ce ti-ai dorit.
"Mos Pascolopol"? Un barbat de genul lui nu mi se pare moș. Eu la 45 ce o sa fiu babeta. La mine termenul de mos merge după vârsta de 75 80 de ani. La 45 ești bărbat matur calculat. Da sunt fericita.
Nu stii cine era Pascalopol? n-ai citit Enigma Otiliei?
A fost singura carte din programa din liceu pe care nu am citit o toată. Am urat romanul si zillelebin care am stat pe ea cu pasiune. Singura mea dorința la bac era nu Enigma Otilie. Si am avut noroc am avut de ales între Ion, Moromeții si Enigma Otiliei. Normal ca am sarit pe Ion?
Tu si Otilia aveti povesti oarecum asemanatoare, de aia te intrebasem, iar Pascalopol e barbatul tau.
Nu știu povestea (au trecut vreo 6 ani de atunci).
Apropo de cărți uite ce am citit azi.
"Libertatea unui om este neprețuita. Sa fii liber, înseamnă să fii liniștit, fericit și împăcat cu tine asa cum ești si cu ce ai. Sa fii liber înseamnă sa îți trăiești viata, așa cum dorești, să faci alegeri după bunul plac și nu dupa așteptările lumii, cât timp nu ii faci un rau cuiva. "
" Nu ești liber dacă nu ii poți accepta pe cei care sunt diferiți de tine, care gândesc, simt, acționează și trăiesc altfel decât tine"
Irina Binder - Iubirea te învață
E destul de corect ce zice dar pare destul de cliseic ce zice tanti, de ce iti umpli mintea cu asa ceva si nu iti traieste vata dupa bunul plac?
Pai mi o trăiesc după bunul plac. Pai nu am voie sa citesc (imi umplu mintea cu cărți).
De ce nu ai voie sa citesti?
Pai ai zis ca de ce îmi umplu mintea cu asa ceva.
Esti simpatica in felul tau. Nu intelegeam daca ma intrebi sau era o afirmatie dar acum are sens. Sa fii iubita!
Citind intrebarea si cateva dintre raspunsuri, imi vine in minte proverbul acela care spune ca vulpea spune despre strugurii la care nu ajunge ca sunt acri.
Eu sunt vulpea care nu ajunge la struguri ( adica ca nu am avut pusti). Am avut "bighidoi", dar tot mai bine ma simt lângă cel mai mare ca mine. Cel mai mare imi oferă mult mai multe (conversații interesante, nu despre vreme; învăț lucuri noi, primesc mai mult respect, mai multa înțelegere, aprecieri si chiar si mai multa aventura in dormitor ups? Pot avea oricand un pusti cu ceilalți e mai greu puțin
Nu nu nu! Ma refeream la alte raspunsuri. La cineva care insista ca nu e bine si ca relatia e distructuva su fara viitor. Ma refeream cumva ca genul de relatie si de echilibru emotional pe care l-ai dobandit sunt strugurii pe care nu ii pot atinge unele vulpi. Eu te felicit pentru ce ai dobandit si te-as sfatui sa nu te ingrijorezi prea tare de parerea altora privind relatia ta.
Da am dobândit multă stabilitate emoționala in aceasta relație (de care am dus lipsa pana acum). Nu ma ingrijorez deloc. Ma simt foarte bine si asta contează.
Bravo! E bine sa stii ce vrei si sa apreciezi ce ai.
Da, știu ce vreau. Si apreciez e enorm ce am lângă mine (bărbatul perfect).
De la o diferența de 20+ aceea persoana poate practic sa îți fie părinte. Vârsta e doar un număr dar ce e prea mult strica. Sunt de părere ca diferența maxima ar trebui sa fie de maxim 10 ani.
Și eu am avut ceva, să-i zic așa cu unul mai in vârstă decat mine, dar nu am făcut sex. Relatia a durat vreo 4 ani, dintre care vreo 2 ani jumate a fost la distanță. Ne placea faptul că ne sprijineau emotional si chiar țineam unul la altul, dar când mă gândeam la o relație, no, thanks! Ei sunt mai geloși, fiind conștienți că tu ești mult mai căutată la vârsta ta. Dar profită de moment, simte-te bine și o să vă despărțiți voi cândva, asta e sigur. Nu te gândi la viitor, trăiește prezentul. Dacă te simți bine cu el, de ce să renunti la ceva ce te face fericită? Mai ales că ziceai că nu te gândești la familie, decizia ai capul pe umeri și știi să te întinzi doar cât ti-e plapuma
Eu momentan sunt la stadiul in care nu imi doresc o familie sau un copil. Sunt o tipa care isi propria persoana și cariera pe primul loc. (un pic egoista) Momentan cu gelozia e in limite acceptabile (imi mai arunca câte o pastiluța doar pe i o arunc si eu înapoi ). Da roiesc in jurul meu puștii care cu fițe si figuri de mare crai (pe care știe ca nu ii agreez). Cat despre alți bărbati de varsta lui nu simt nimic ( mi se par plictisitori si neinteresanti). Doar cu el am rezonat(nu mi am propus sa am un bărbat mult mai mare ca mine).
Tu esti puțin diferita ( si eu am zis la început no, thanks, dar dupa cateva conversații lungi si întâlniri in care s-a comportat exemplar ( fara nici o aluzie sexuala si alte) s-a stabilit o conexiune puternica si pana la urma am continuat. Am ajuns si in pat si m-am simțit pentru prima data o femeie dorita si fericita ( majoritatea barbatilor de vasta mea, cel puțin pe care i am cunoscut eu, se gândeau doar la ei si la placerea lor). El m-a pus pe primul loc (si am simțit din plin asta). Cand sunt cu el nu simt nici o diferență de vârstă nimic. Cand nu sunt cu el (fiind persoane foarte ocupate) m-a gândesc la asta si ce o sa fie si ca poate nu e ok ce fac. Nu am mustrări de conștiința dar sunt gânduri. Probabil o sa ne intindem pana când eu o sa imi schimb ideile (legat de măritat, copii) pentru ca in timp el nu o sa mai vrea asta (chiar daca acum nu ar zice nu). Probabil o sa ne intindem si pana când cei din jurul nostru vor afla ( copii lui si familia mea nu stiu nimic). Știu ca eu ca femeie nu o sa accept ca eu sa fiu marul discordiei intre el si copii lui și relatiile lor sa devina si mai proaste decat sunt (el a fost mulți ani plecat in SUA departe de copii, iar fosta soție s-a ocupat sa ii cam intarate împotriva lui). Și probabil el nu o sa accepte nici ca relații cu parintii mei sa se deterioreze si mai mult (fiind deteriorate deja din alte cauze). Probabil cand se va afla ne va afecta si gura lumii, chiar daca acum zicem ca ne doare in cot de ce zic. Probabil pana in aceste puncte o sa fie mai maximul, asta in caz ca relația noastră sau comportamentul lui nu se va deteriora. ( pentru ca gelozia extrema, s au sa ma sacaie prea mult nu o sa accept, sa nu zic de violenta verbala fizica sau înșelat). Momentan eu sunt fericita el e fericit deci cam atât ar trebui sa conteze.
Având o relație de acest gen ce cadou i ai putea face unui bărbat de genul. Pentru ca nu are nimic care sa vrea si sa nu aiba (din punct de vedere material). Emoțional știu ca ma vrea pe mine in viata lui ( dar ma are deja). Ce as putea sa ii ofer eu?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
